Categories
Tehnologie

ESO@50 Day 2 – exoplanete, Sistemul Solar și stele pe moarte

Încă de pe la ora 9 fix Alvio Renzini ne-a invitat să vedem importanța ESO în astronomia europeană și am aflat că 1986 a fost un an de cotitură odată cu aprobarea VLT. VLT este obervatorul astronomic de la Paranal, Chile, care a înlesnit destul de multe lucrări științifice. Într-un fel, ESO@50 nu ar mai fi fost fost la fel fără așa instrumente.

Notă: Programul ESO poate fi citit aici. Vezi ziua 2.

La venire către ESO am văzut boxe unde se vindeau ziare, cam cum vezi pe la americani. Și biciclete. Multe biciclete. Germanii au multe mașini, dar la fiecare stație de metrou e un loc special pentru biciclete și e plin mai tot timpul. Oamenii știu să trăiască sănătos.

Sistemul Solar

Alvio Renzini ne-a povestit cu bucurie cum au evoluat proiectele ESO de la lucrări de 2-3 nopți până la programe mari, mult mai bine definite. Succesul ESO se datorează banilor și viziunii. ESO are acum programe științifice cu analiză folosind instrumente de la sol și din spațiu.

Bruno Sicardy a făcut o mică cronologie a folosirii intrumentelor ESO pentru observarea sistemului solar. A fost interesant de văzut cum Io, unul dintre sateliții lui Jupiter, are erupții vulcanice care aruncă materie chiar până pe Jupiter.

ESO și-a folosit instrumentele pentru a vedea ce se petrece pe Venus, Mercur, pe lunile din Sistemul Solar și chiar momentul când cometa Schoemacher-Lebvy9 a căzut pe Jupiter (sep 1994). Imaginile obținute pot fi comparabile cu cele oferite de sondele spațiale.

Pierre Vernazza a amintit de faptul că în Sistemul Solar există trei tipuri de corpuri cerești mici: asteroizi, comete și TNO (trans-neptunian objects- obiecte trans-neptuniene, Kuiper Belt). Ele sunt importante pentru că ne arată materia din care au fost create planetele odinioară și direcția de deplasare a materiei în Sistemul Solar.

În viitor ESO va putea ajuta la cercetarea mai amănunțită a cometelor, asteroizilor și a TNO, mai ales că toți așteaptă construirea ELT, cel mai mare telescop optic/infraroșu din lume.

O bună parte dintre obiectele descoperite (peste 90%) au fost detectate prin observații de la sol. Pentru studii amănunțite și pentru aflarea masei lor este nevoie de studii in-situ, la fața locului. Este necesară o colaborare între echipele de sol și cele cu sonde spațiale.

Ce se știe despre exoplanete?

Stéphane Udry ne-a dezvăluit că Universul ar putea găzdui exoplanete (planete din afara Sistemului Solar) care ar putea avea până la 25 de mase jupiteriene. Super-Pământurile sunt considerate planete asemănătoare Terrei, dar cu mase de 4 – 10 ori mai mari.

Se pare că avem mult mai multe exoplanete mici decât exoplanete mari. 20-25% dintre ele sunt pe la 3- 20 UA (unitate astronomică: aprox 149mil km). Metoda principală de detectare a exoplanetelor încă este observarea planetei în timp ce trece prin fața unei stele. În acel timp lumina primită de la stea e mai puțină și, folosind instrumete specializate, se poate calcula masa și/sau tipul de atmosferă.

ESO a avut un rol determinant în detectarea exoplanetelor mici. Dată fiind paleta de instrumente pe care le are ESO, această organizație a devenit un punct de referință la nivel mondial. O mulțime de echipe se bat pentru timpul de observație pe care ESO îl are de oferit (cam 300 de nopți pe an x trei observatoare).

François Bouchy ne-a arătat că din 2010 încoace se descoperă cel puțin 50 de exoplanete pe an. Prima exoplantă descoperită este HD209458b, în 2000. Doar una din 10 posibile exoplanete este confirmată. ESO a avut un rol important în detectarea unei părți dintre aceste planete.

O bună colecție de 640 de exoplanete poate fi găsită pe exoplanets.org și exoplanet.eu.

Moartea stelelor: supernove, emisii de raze gamma, stele neutronice

Stephen Smartt ne-a povestit cum se folosește de compararea de imagini pentru a detecta sursele unor supernove situate până la o distanță de 25 Mpc (megaparseci, 1 parsec= 3,2 ani-lumină, 1 an-lumină= 9 560 de miliarde de km). Un website dedicat descoperirilor supernovelor este Pessto.com.

Johan Fynbo ne-a explicat ce sunt emisiile de raze gama, care apar în medie câte una pe zi. Primele au fost descoperite prin anii 60 și nu s-a știut originea lor. De prin 1998 s-a descoperit că aceste jeturi au ca sursă supernovele (explozii puternice ale stelelor, în partea finală a morții acestora).

Roberto Mignani a făcut o trecere în revistă foarte rapidă din care am aflat că interesul pentru stelele neutronice a apărut încă din 1969. Odată cu implementarea telescopului de 3,6 metri în diametru de la ESO, în 1977, această organizație s-a ridicat la nivelul SUA și al Australiei în analiza stelelor neutronice.

O stea neutronică este un stagiu al unei stele care a ajuns la finalul vieții, dar unde gravitația este atât de mare încât o lingură de material ar cântări câteva miliarde de tone.

Massimo Tarenghi despre telescoapele ESO

Massimo Tarenghi a povestit cu zâmbetul pe bune istoria ESO, de la telescoape care abia făceau față celor americane sau ruse și până la stadiul de referință modială de azi.

După îndelungi căutări s-au hotărât să folosească terenul de la Paranal pentru a obține cel mai bun loc pentru telescoape. Au trebuit să pregătească drumurile și platoul, fiind ajutați de faptul că nu plouă niciodată.

Construit în 20 de ani, VLT este unul dintre complexele de telescope cu un rol determinant în multe dintre descoperirile de care auzi la TV sau în alte tipuri media.

În Paranal a fost construit și un hotel pentru cei care lucrează semi-permanent acolo. Chiar dacă zonele sunt dezolante pentru un om obișnuit, faptul că astronomii au nopți senine ajută extrem de mult. Am zis că au și o pișcină în hotel? Altfel sună astronomia acum, eh?

Massimo Tarenghi, după ce a povestit de aventurile avute pentru a construi telescoapele, a făcut o mărturisire: “oamenii sunt cea mai bună parte a ESO.”

Dumnealui a prezentat etapele pe care oamenii de știință le întâlnesc în cadrul unui proiect: entuziasm, lipsa interesului, panică, găsirea vinovatului, pedepsirea inocenților, decorarea tututror celor care nu iau parte. Important este să rămâi mereu în stadiul unu, entuziasm.

O a doua zi plină de activități și în care te-am scutit de prea multe grafice și statistici. Oameni pasionați de ceea ce fac aduc stelele mai aproape de noi.

Iată și pozele:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.