Categories
Stiinta Tehnologie

ALMA Correlator – supercomputere în slujba astronomiei

Loading player…

ALMA Correlator este un supercomputer construit special pentru radio-observatorul ALMA și are rolul de a-și pune la lucru cele 136 de milioane de procesoare pentru a analiza cele mai slabe semnalele radio captate cu cele 66 de telescoape amplasate în acest complex.

ALMA sau Atacama Large Millimeter/submillimeter Array este un complex de 66 radiotelescoape răspândite pe o arie ce are un diametru de 16 kilometri. Luate împreună aceste telescoape formează un radiotelecop cu raza de 16 kilometri lucru posibil datorită Correlator, care analizează cu precizie fiecare semnal, îl compară cu ce celelalte semnale și apoi coordonează fiecare telescop pentru precizie.

Correlator a fost construit de partea americană a proiectului ALMA: US National Radio Astronomy Observatory (NRAO) cu fonduri de la US National Science Foundation. ALMA este un proiect în care sunt implicate SUA, ESO și Japonia. Parteneriatul s-a transformat într-un proiect care a costat pe la 1 miliard de euro. Nu e de nicăieri să ai asemenea sume, dar perpectiva este prea atrăgătoare ca să nu investești în așa proiecte.

E-ELT va costa cel puțin 1 miliard de euro și va fi exclusiv un proiect ESO. Asemenea complexe astronomice vor costa ESO de fiecare dată cel puțin sumele menționate și necesită vreo 10 ani de planificare și executare.

ALMA, situat pe platoul Chajnantor, din Chile, la peste 5000 de metri înălțime, a avut prima mențiune prin 1995 când SUA, ESO și Japonia și-au unit forțele pentru a uni la un loc trei centre ale radioastronomiei: Millimetre Array (MMA) a SUA, Large Southern Array (LSA) al Europei și Large Millimetre Array (LMA) al Japoniei.

Frumos când vezi că mai multe țări se pot uni să facă ceva extraordinar, nu?

Revenind la Correlator, supercomputerul ALMA, acesta nu va crea planuri de cucerire a Terrei, dar va strânge semnalele venite din adâncurile spațiului pe lungimi de undă de la câteva sute de micrometri până la 1 milimetru. Lumina vizibilă are lungimi de undă între 380 and 750 nanometri iar radiotelescoapele analizează radiații de lungimi de undă mai mari.

Supercomputerul Correlator va putea face 17 000 000 000 000 000 – 17 biliarde de operații pe secundă, fiind numai bun să se lupte cu supercomputerele cele mai tari de azi cum este Titan, care face 17.5 biliarde de operații pe secundă, dar este utilizat în mai multe tipuri de operațiuni, nu în set limitat (astronomie) ca la ALMA.

Go ALMA!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.