Cronica scepticului: ce unelte avem ca să dovedim afirmațiile științifice


Cristian Român, de la Știință și Tehnică, oferă o listă de întrebări și de publicații care ne pot ajuta mult în modul în care înțelegem adevărurile științifice. Am ajuns să fim obișnuiți să luăm de bune cele zise de știință, dar știm de ce este corect să zicem faptul că Pământul este rotund sau că planeta noastră se rotește în jurul Soarelui?

Cei mai mulți vor zice că scrie în manuale treaba asta, dar nu vor fi în stare să explice de ce este adevărat. Ca de exemplu, poți demonstra faptul că Pământul este rotund atunci când măsori umbra lăsată de un băț la miez de zi în două locuri, la distanță de cel puțin 100 de kilometri unul de altul, pe aceeași longitudine. Umbrele vor fi diferite și, folosind geometrie simplă, vei putea demonstra să diferența dintre umbre este dată de faptul că planeta este rotundă.

Ciudat lucru: încă există oameni care cred că planeta noastră este plată, cu toate că de mai bine de 2000 de ani s-a demonstrat altfel. Enter Flat Earth Society.

Sau cum demonstrezi că Terra se rotește în jurul Soarelui? Wired și IO9 au făcut deja treaba asta cu ceva vreme în urmă.

Modelul geocentric, inventat pe vreme lui Ptolemeu, spune că soarele și planetele se învârt în jurul Terrei. Pentru a compensa pentru diferențele dintre observații și model, Ptolemeu a pus planetele pe orbite mai mici in cadrul orbitelor lor în jurul planetei noastre. Cu alte cuvinte, planetele se învârteau un jurul a nimic în timp se se învârteau și în jurul Terrei.

Modelul heliocentric prezintă clar tipul orbitei planetelor și de ce modelul geocentric greșea: lipsă de logică și lipsa cunoașterii unui lucru de bază, și anume acela că pentru ca acele planete să orbiteze pe cercuri mici plasate pe orbita lor principală trebuia să existe un mic centru, o plantaă sau ceva acolo, care să le facă să se învârtă în acele cercuri mici. Copernic, Kepler și Newton au definitivat modelul heliocentric în care Terra se învârte în jurul soarelui iar orbitele nu sunt circulare, ci eliptice.

Sau poți folosi formula L = r* Θ. L este mărimea obiectului, r, distanța la care este și Θ este mărimea unghiulară. Vei vede că Soarele are mărime unghiulară de 0,5 grade la 150 milioane de kilometri distanță și la 1 miliom de kilometri diametru. Sau, dacă te uiți la două stele apropiate la distanță de cel puțin 3 luni între observații, vei vedea că cele două stele au poziții diferite pe cer. Dacă Terra era în centru, atunci acele stele ar trebui să fie în exact același loc.

Ce surse credibile pot citi?

Iată mai jos o listă foarte scurtă de surse credibile de unde te poți informa despre lucruri legate de știință:
PLOS.org
Grupul pseudostiinta pe Facebook
Gnolls.org
Science Based Medicine
Phys.org
Science 20
Nature.com
ScienceMag.org

La fel, verifică dacă sursele menționate sunt trecute în lista neagră a publicațiilor cu studii neverificate (via). Dacă un autor sau studiu este trecut în una dintre acele surse/reviste online, atunci sunt șanse mari să fie un studiu mincinos.

Trackbacks/Pingbacks

  1. Linkurile zilei. Lecturi de citit (marti) - Dan PopaDan Popa - 23. Sep, 2014

    […] Cronica scepticului: ce unelte avem ca să dovedim afirmațiile științifice […]