Cea mai grozavă invenție a lui Alexander Graham Bell: fotofonul


Alexander Graham Bell este inventatorul primului telefon practic, telefon care a fost dat în folosință pentru prima dată în 1876, la aproape 40 de la crearea primului telegraf comercial, în 1837. Dar Bell nu s-a oprit aici. El și-a imaginat un alt mod prin care sunetul poate fi transmis la distanță: cu ajutorul luminii. Astfel, fotofonul a văzut lumina zilei în data de 21 iunie 1880.

Fotofonul era un instrument prin care Bell se folosea de lumină pentru a transmite sunetul la peste 200 de metri distanță. Cu mult înaintea folosirii fibrelor optice pentru a transmite informații, fotofonul transmitea sunet.

Dispozitivul creat de Bell era construit dintr-o lupă ce direcționa lumina către o oglindă flexibilă, un detector din seleniu și un receptor. Oglinda flexibilă era lipită de membrana unei pâlnii în care Bell putea vorbi.

Atunci când el vorbea oglinda flexibilă vibra iar lumina ce ajungea da detectorul din seleniu suferea fluctuații, doar o parte din aceasta ajungând pe detector. Modificările în cantitatea de lumină ce cădea pe detectorul din seleniu erau direct proproționale cu frecvența sunetului generat de Bell când vorbea în pâlnie.

Încă din a doua jumătate a secolului al XIX – lea se știa faptul că, atunci când luminezi o placă de seleniu, rezistența electrică a acesteia se modifică. Folosindu-se de acest efect Bell a reușit să genereze fluctuații ale rezistenței plăcii de seleniu care, în schimb, ducea la conversia semnalelor electrice în sunet la receptor.

Bell a avut o idee genială pe care a testat-o cu succes. Cu toate că principiul și ideea sunt geniale, un fotofon nu este practic pentru că sunetul rezultat este de calitate foarte proastă.

Acum, ia să vedem cum era creat și cum funcționa primul telefon al lui Alexander Graham Bell (via TehGeekTive):

No comments yet... Be the first to leave a reply!