Tehnocultura TVS 009 – Bicicleta

Bicicleta, episod difuzat la TVS Brașov, în data de 24 martie, orele 20:30:

Cum functionează bicicletele? Cine a inventat primul bicicleta? Care este diferența dintre velociped, drezină și bicicletă?

In episodul 9, Bicicleta, prezint o scurtă istorie a bicicletei, prezint un mic context social în care s-a dezvoltat bicicleta și diversele sale componente. În plus afli și de ce bicicleta a pregătit terenul automobilelor.

Invitat special:
Lazăr Robert
Coordonator Masa Critică, Brasov
Owner @ BrașovulPedalează.ro

Dacă nu ai timp de văzut filmul, poți urmări varianta podcast pe Itunes.

Realizator emisiune : Manuel Cheta, http://tehnocultura.ro
Editare video/grafica : Daniel Maftei, TVS Brasov
Generic: Alex Luca, TVS Brasov

Sponsori:
Easyhost – http://ro.easyhost.com/gazduire-website

Parteneri:
Visual ID: Gabriel Cotovan, http://trupixl.com
Hair stylist: Monica Juncu
Consultant imagine: Dumitru D. Șușu

——————
Transcript

1. Ce sunt bicicletele și cum funcționează?

Bicicletele au o istorie recentă comparativ cu alte metode de deplasare precum carele sau săniile, dar au precedat automobilele și au fost contemporane cu trenurile din secolul al XIX-lea.

Există azi peste un miliard de biciclete în toată lumea, de două ori mai multe decât autoturisme, cu vânzari totale de peste 61 de miliarde de dolari anual.

Ele au favorizat câteva mari salturi sociale de-a lungul timpului, printre care și mișcarea Gay Nineties.

Gay Nineties numit și Naughty Nineties, nimic de-a face cu evenimentele publice gay de azi, a fost o perioadă între 1890 și 1900, în care bicicletele au început a fi produse în masă iar femeile le-au folosit pentru a-și manifesta libertatea și independența.

Bicicletele au fost cele care au ajutat femeile în realizarea miscării suffragette, mișcare ce dorea acceptarea femeilor în cabinele de vot.
img-bic-01-Annie_Kenney_and_Christabel_Pankhurst (Small)
( sursa http://en.wikipedia.org/wiki/File:Annie_Kenney_and_Christabel_Pankhurst.jpg )

Bicicletele au avut un asemenea impact încât Suedia a avut regimente întregi de soldați pe biciclete între 1901 și 1952. Bicicletele au fost folosite și în război în Africa de Sud între anii 1899 – 1901.

( OLYMPUS DIGITAL CAMERAsursa http://commons.wikimedia.org/wiki/File:SwedisharmybicycleCROP.jpg )

De asemenea, bicicletele au fost precursorul automobilelor de azi mai ales că diferite componente, inventate inițial pentru biciclete, au fost apoi folosite la autoturisme sau motorete.

Printre componentele respective se numără: mecanismul cu clicheți, frâna în butuc, roțile cu spițe, cauciucurile pneumatice, lanțul cu role, diferențialul sau arborele.

Extra:
http://en.wikipedia.org/wiki/Gay_Nineties
http://en.wikipedia.org/wiki/Suffragette
http://www.karldrais.de/kd-en-overview-importance.html

Rămâi cu mine ca să afli mai multe.

2. Cum funcționează bicicletele?

Te-a întrebat vreodată cum de îți poți mentine echilibrul pe o bicicletă? Ce face ca ea să rămână vertical în timp ce te deplasezi?

Nu trebuie să te miri, dar s-au făcut multe cercetări pentru a afla de ce bicicletele pot sta drept în mers.

Abia de curând, prin anul 2011, cercetători de la Universitățile Delft și Twente din Olanda și de la Universitățile Cornell și Winsconsin-Stout din SUA, au putut stabili de ce bicicletele pot sta vertical.

O perioadă s-a bănuit că efectul de giroscop este acela care permite bicicletei să stea vertical. Andy Ruina, de la Universitatea Cornell, și ceilalți cercetători au demonstrat că nu este așa.
img-bic-03-AndyJunkyardcrop_1469 (Small)
(sursa http://ruina.tam.cornell.edu/ )

S-a crezut că bicicleta rămâne vertical datorită faptului că axul ghidonului este undeva după punctul de contact al roții din față cu solul, așa-numitul efect de fugă. Nici acest lucru nu menține biciclete vertical.

Atunci când imprimi o anumită viteză bicicletei aceasta rămâne vertical dintr-un singur motiv: rotirea ghidonului către direcția în care bicicleta se înclină atunci când stă să cadă.

In mometul în care bicicleta stă să cadă ghidonul se rotește în acea direcție și, datorită faptului că are o anumită viteză, bicicleta revine la poziție verticală.

Lucrul acesta poate fi testat într-o zonă unde poți împinge bicicleta în viteză și apoi vine cineva și îi dă o palmă. Bicicleta se va redresa singură.

Extra:
http://www.quora.com/A-bicycle-moves-forward-when-we-pedal-it-in-the-forward-direction-But-why-does-it-not-go-reverse-when-we-pedal-it-in-the-reverse-direction
http://adventure.howstuffworks.com/outdoor-activities/biking/weird-bicycle-facts-green1.htm
http://www.sciencemag.org/content/332/6027/339
http://bicycle.tudelft.nl/stablebicycle/

http://www.newstatesman.com/science/2013/08/we-still-don%E2%80%99t-really-know-how-bicycles-work

Faptul că știi de ce rămâne vertical face ca plimbările să fie cu atât mai plăcute. Eu știu asta pentru că merg des cu bicicleta prin Brașov.

Dar cum și de ce s-a inventat bicicleta?
img-bic-04-bicicleta-omabike-giant-furata-brasov-close-up (Small)
( sursa http://manuelcheta.ro/2014/03/10/s-a-furat-bicicleta-omabike-giant-din-zona-str-galaxiei-brasov/ )

Bicicleta, la fel ca multe alte mașini, s-a inventat din necesitate. Termenul de mașină trebuie înțeles în sensul clasic, adică un aparat format din mai multe piese, aparat care folosește energii de diferite feluri pentru a crea mișcare. O mașină transformă direcția și mărimea unei forte.
img-bic-05-Bonsack_machine (Small)
(sursa http://en.wikipedia.org/wiki/File:Bonsack_machine.png )

Dacă ai o presă care are un butuc ce se mișcă doar vertical în timp ce tu dai la manivelă, zicem că avem o mașină care transformă mișcarea circulară în mișcare de translație. Același lucru se petrece la biciclete: ele sunt mașini care transformă mișcarea circulară a picioarelor noastre în mișcare de translație, pe orizontală.

Extra:
http://en.wikipedia.org/wiki/Machine

Bicicleta face parte dintre mașinile care sunt propulsate de puterea omului, alte asemenea mașini fiind motorul diferențial al lui Babbage, un calculator mecanic din sec al XIX-lea, sau scripeții ori rulmenți, printre altele.

Bicicleta este construită dintr-un cadru, două roți, ghidon, o șa, lanț de transmisie, foi și pinioare, pedale. Modelul clasic folosit și azi a fost stabilit încă din anul 1890. De atunci designul sau funcționalitatea nu s-au schimbat extraordinar de mult.

Nu la fel au fost începuturile propulsiei umane, mai precis în anul 1817.

In acel an Karl Drais a creat drezina, un precursor al bicicletei de azi. El a numit-o “mașina de alergat”. A mai fost numită și velociped sau “calul dichisit”. De fapt, ultimul termen i se potrivește cel mai bine pentru că mașina de alergat a fost creată pentru a suplini lipsa cailor în Germania.
img-bic-06-karldrais (Small)

Extra:
http://www.karldrais.de/?lang=en
http://en.wikipedia.org/wiki/Karl_Drais
http://en.wikipedia.org/wiki/Dandy_horse

La vremea respectivă era foamete mare și mulți cai au fost sacrificați. Deplasarea cu ajutorul cailor devenise un lux așa că drezina sau mașina de alergat îi ajuta pe oameni să ajungă repede dintr-un punct în altul.

Drezina era compusă dintr-un cadru de lemn, două roți tot de lemn și un ghidon de lemn. Nu avea pedale sau frâne și au fost interzise pentru că deveniseră pericol public pe trotuare.
img-bic-07-Draisine_or_Laufmaschine,_around_1820._Archetype_of_the_Bicycle._Pic_01 (Small)
( sursa http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Draisine_or_Laufmaschine,_around_1820._Archetype_of_the_Bicycle._Pic_01.jpg )

In 1863 fierarul Pierre Michaux a creat velocipedul sau “scuturătorul de oase”, pe cum a fost numit. Era un biciclu cu roți de aceeași mărime, dar creat integral din oțel. Inovatia erau pedalele atașate la roata din față. La o rotire a pedalelor roata din față făcea o tură.
img-bic-08-Velocipede_Michaux-1 (Small)
(sursa http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Velocipede_Michaux-1.jpg )

Dat fiind că roțile erau din oțel îți poți da seama de ce velocipedul se numea scuturătorul de oase. Pe la vremea respectivă nu existau străzi din asfalt, ci din piatră cubică, astfel că moftul de a avea un biciclu venea cu un cost mare. Unele bicicle ale vremii aveau arcuri pentru șa și pentru furcă. Să nu uit: velociped înseamnă “picior rapid”.

Cum designul respectiv nu era atrăgător în 1870 s-a inventat velocipedul clasic cu roata din față enormă, dar care aducea câteva îmbunătățiri: cadrul era format din țevi, nu din bare de metal, apoi s-au folosit roți cu spițe iar acele roți erau înfășurate în cauciuc.

Roata din față avea riduri impregnate în cauciuc astfel că o plimbare cu velocipedul clasic era ceva mai plăcută. Acest aparat a fost primul care să poarte numele oficial de “biciclu”, dar avea și alte nume precum “ high wheeler” , roată mare, sau “penny farthing”, bănuț gologan, fiind făcută referire la dimensiunile celor două roți.
img-bic-09-Museo_della_Storia_del_Genoa-IMG_3348 (Small)
(sursa http://it.wikipedia.org/wiki/Velocipede )

Care era baiul cu velocipedul clasic, cu primul biciclu? Dat fiind că centrul de greutate era foarte sus se petreceau des accidente în care biciclistul cădea în cap.

Nu știu acum dacă expresia “căzut în cap” vine din acea perioadă, dar aș vrea să aflu.

Revenind la biciclete, era clar că velocipedul clasic nu putea răspunde nevoii de deplasare astfel că Harry John Lawson a inventat un biciclu, în 1879, care avea pedalele prinse de cadru și erau conectate la roata din spate printr-un lanț.

Aparatul acesta era primul care a primit numele de bicicletă sau bicyclette și era una dintre primele biciclete sigure, care nu genereau accidente ca modelele precedente. Dat fiind că și aceasta bicicletă avea roata din fată foarte mare bicicleta era numită “Crocodilul”. Nu a avut succes.
img-bic-10-6a00d83451c56869e200e54f4578b88833-640wi (Small)
(sursa http://www.epmagazine.org/storage/201/en-bicycles.aspx )

Prin 1885 John Kemp Starley a inventat bicicleta care avea roți egale ca mărime, pedale prinse de cadru și lanț prin care se transmitea mișcarea către roata din spate. Un mare pas înainte.
img-bic-11-Carnegie_Science_Center_1886_Rover_Safety_Bicycle (Small)
(sursa http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Carnegie_Science_Center_1886_Rover_Safety_Bicycle.JPG )
Următoarea invenție a revoluționat lumea bicicletelor și anume este vorba de folosirea cauciucurilor pneumatice în 1888 de către John Boyd Dunlop, cel care avea să creeze firma Dunlop care crea roți din cauciuc.

John Dunlop era un veterinar irlandez care a inventat bicicleta cu cauciuc pneumatic pentru a-i oferi fiului său bolnav călătorii mai plăcute.
img-bic-12-JohnnyDunlop (Small)
(sursa http://geared-facile.blogspot.ro/2012_07_01_archive.html )

Legat de cauciuc, bicicletele vechi, dar și automobilele, aveau cauciucuri albe pentru că aceasta este culoarea cauciucului natural. Pe la începutul anilor 1900 Binney & Smith au început să vândă substanța negru de fum către firma Goodrich Tire Company pentru a face cauciucuri mai durabile.

De pe atunci se știa că dacă se adaugă negru de fum în cauciuc, atunci se creează un cauciuc mai rezistent. De aceea nu avem prea multe roti de bicicletă albe azi.

Extra:
http://en.wikipedia.org/wiki/John_Boyd_Dunlop
http://www.todayifoundout.com/index.php/2011/07/making-tires-black-instead-of-the-natural-white-color-of-rubber-produces-a-much-stronger-and-longer-lasting-tire/
http://en.wikipedia.org/wiki/Carbon_black

Istoria bicicletei nu se termină aici. Anii 1880 au fost anii de boom a bicicletelor și tot mai mulți oameni, ba chiar și femeile le foloseau zilnic. S-a creat societatea Good Roads UK, adică Drumuri Bune, care cerea ca drumurile să fie practicabile de către bicicliști.

Dat fiind că străzile deveniseră practicabile pentru biciclete, acest lucru a pregătit terenul pentru automobilele ce au urmat după biciclete.

Extra:
http://www.roadswerenotbuiltforcars.com/

De atunci designul a rămas aproximativ la fel. Salturi înainte s-au mai făcut:
– în 1869, William Van Anden a inventat mecanismul cu clicheți, care îți permite să ții picioarele pe pedale când nu pedalezi. Datorită lui auzi păcănitul în butucul din spate atunci când nu pedalezi.

Biciclete fără clicheți
img-bic-13-J_20q6horN1Edc3Ts (Small)
(sursa http://mylove.ru/tapps/diary/bloomerism/ )
Inițial mecanismul era inclus în butucul din față. Până atunci trebuia să ridici picioarele de pe pedale și sa le pui pe suporți prinși de furcă, atlfel riscai să te lovești.

Bicicleta cu clicheți în față
601
(sursa http://amhistory.si.edu/onthemove/collection/object_269.html )
Mecanismul nu a fost acceptat pe scară largă mult timp și doar in 1924 compania franceză Le Cyclo l-a folosit în bicicletele sale.

Prin 1978 Shimano a inventat o variantă Imbunătățită a mecanismului cu clicheți, variantă folosită și azi la biciclete.

Extra:
http://en.wikipedia.org/wiki/Freewheel#History
http://en.wikipedia.org/wiki/Freehub#History

exemplu mecanism clichet https://www.youtube.com/watch?v=piO8VH_LTig //

– în 1905 Paul de Vivie a inventat un schimbător de viteze cu două viteze iar tipul de schimbător folosit azi este schimbătorul cu paralelogram în pantă, inventat de Suntour în 1964 și aplicat azi de cei de la Shimano
paul-de-vivie
(sursa http://forum.tontonvelo.com/viewtopic.php?f=9&t=2753 )

Extra:
http://en.wikipedia.org/wiki/Derailleur_gears#History

3. Bicicleta azi

Azi bicicletele au aproximativ aceeași formă ca în trecut, dar există în multe variante de oraș, de călatorii, de munte șamd.

Materialele din care se fac bicicletele azi includ aluminiul, dar si fibra de carbon, titaniu ori bambusul. Accesoriile care poti fi adăugate sunt GPS, pedometru, alarmă, blocare la roată, semnalizare și aproape orice îți poți imagina.

Printre cele mai moderne biciclete de azi se numără Denny creată de firma Sizemore, din Seattle, SUA, care are o bară de blocaj prinsă de ghidon, lumini încorporate, schimbător automat de viteze și semnalizare cu led.
img-bic-15-04_SEA-DENNY (Small)
(sursa http://www.bicycleretailer.com/product-tech/2014/07/28/bike-design#.VP8zAPmUeSo )

Un alt tip de bicicletă este EVO, creată de Huge Design și asociații din San Francisco. Ea introduce conceptul de bicicletă ca platformă pe care poți atașa o mulțime de accesorii. EVO se află în clasa UUB, urban utility bike sau bicicletă utilitară urbană și are lăcașuri de prindere în față și spate de care poti prinde bagaje, sertare, platforme.
img-bic-16-EVO-Urban-Utility-Bike-by-PCH-Lime-Lab_dezeen_784_10 (Small)
(sursa http://www.dezeen.com/2014/07/30/evo-urban-utility-bike-clip-on-cycling-accessories/ )

Si ultimul tip de care voi pomeni este bibicleta SOLID, al firmei TI Cycles si cu design create de firma Industry din Portland, SUA. Bicicleta aceasta are o aplicație pe care o poți instala în smartphone, are un sistem GPS inclus în ea și îți indică direcția de mers prin vibrații în mănere. Nu mai trebuie să te uiti la fiecare instersecție la telefon, pe hartă, că bicicleta te anunță în ce direcție să mergi.
img-bic-17-opcvh1zla4tskplehzgv (Small)
(sursa http://gizmodo.com/5-bikes-designed-to-survive-the-big-cities-of-the-futur-1612003034 )

Extra:
http://www.sizemorebicycle.com/#/om-2014-denny/
http://www.industrypdx.com/inspire/solid-series-02/
http://www.wired.com/2014/07/a-slick-new-bike-with-buzzing-handlebars-that-give-you-directions/
http://www.dezeen.com/2014/07/30/evo-urban-utility-bike-clip-on-cycling-accessories/
http://gizmodo.com/5-bikes-designed-to-survive-the-big-cities-of-the-futur-1612003034

Este clar că viitorul aparține bicicletelor deștepte, din materiale ultra-ușoare și care pot vorbi cu tine în orice moment.

Întrebarea săptămănii: despre găuri negre

Cam atât despre biciclete.

Acum să trecem la întrebarea săptămânii, care vine de la Aurel, din București: dacă înlocuim Soarele cu o gaură neargă, toate planetele vor cădea în ea?

Extra:
http://tehnocultura.ro/2012/09/05/joe-liske-despre-gauri-negre-si-observarea-galaxiilor-cu-elt/
http://tehnocultura.ro/2013/09/03/univers-gauri-negre-si-calatorie-in-timp/
http://tehnocultura.ro/2014/09/18/gaurile-negre-de-la-devoratoare-de-stele-la-creatoare-de-galaxii/
http://tehnocultura.ro/2013/05/28/documentar-gaurile-negre-arhitectii-universului/
http://tehnocultura.ro/2014/04/19/intreaga-viata-a-stelelor-intr-o-singura-imagine/

Da și nu. Depinde de masa găurii negre. Dacă am înlocui Soarele cu o gaură neagră de aceeași masă, atunci toate planetele ar rămâne pe orbită.

Găurile negre nu sunt asemeni aspiratoarelor care caută să înghită totul în cale. Ele trebuie văzute precum pânzele de păianjen: ele devorează tot ce se apropie prea mult de ele.

O gaură neagră cu masa Soarelui ar avea un diametru de numai 6 kilometri, față de 2 milioane de kilometri cât are Soarele în mod normal.

Diametru găurii negre astfel obținute este calculat conform ecuației razei Schwarzschild.

Raza Schwarzschild este raza unei sfere din care lumina nu ar mai putea evada, dacă ar fi să comprimăm un obiect în acea dimensiune. Dacă nici lumina nu poate evada, atunci avem o gaură neagră.

Extra:
http://en.wikipedia.org/wiki/Schwarzschild_radius

Această dimensiune depinde de masa obiectului, astfel că o gaură neagră de masa Soarelui ar avea 6 kilometri în diametru iar o una de masa planetei noastre ar avea un diametru de numai 18 mm.

Important de reținut că numai stelele care au cel puțin 10 mase solare pot deveni găuri negre iar dimensiunea lor minimă ar fi de cel puțin 30 de kilometri în diametru. Găuri negre mai mici nu au fost observate și nici nu pot fi create.

Un alt lucru de ținut minte este acela că în centrul fiecărei galaxii există găuri negre supermasive. Calea Lactee are o asemenea gaură neagră în centrul și se numește Sagitarius A*.

Sagitarius A* are masa a 4,3 milioane de sori de-ai noștri, dar există o gaură neagră cu masa a 17 miliarde de sori și cu diametrul de 11 de ori mai mare decât orbita planetei Neptun. Se află în galaxia NGC 1277 și ar trebui să fii la mai bine de 10 miliarde de kilometri distanță ca să fii în siguranță.

Cea mai mare gaură neagră descoperită vreodată este la 320 milioane de a.l. de noi, în galaxia NGC 4889, și are 21 de miliarde de mase solare.

Extra:
http://www.space.com/18668-biggest-black-hole-discovery.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Photon_sphere

Incă un lucru: în jurul fiecărei găuri negre este o zonă numită sfera de fotoni, zonă aflată la 1,5 raze Schwarzschild. Este zona în care atracția gravitațională este într-atât de mare încât lumina orbitează în jurul găurii negre.

Cu toate că o gaură neagră poate înghite tot ce îi pică în plasă, dacă pui o gaură neargă de masa Soarelui în centrul Sistemului Solar, atunci ne vedem de vieție noastre liniștit. Cu excepția faptului că nu am mai avea alumină și apoi nici plante, dar nu ar fi sfârșitul omenirii.

Aurel, îți mulțumesc pentru întrebare.

În fiecare săptămână voi răspunde la o întrebare aleatorie despre orice legat de știință și tehnologie, așa că nu uita să lași întrebarea ta pe:
– tehnocultura.ro
– YouTube : youtube.com/tehnocultura
– Facebook : facebook.com/tehnocultura
sau prin email la manuel@tehnocultura.ro

Rămâi cu mine să stăm de vorbă cu invitatul nostru în interviul ce urmează. Vom afla câteva lucruri despre biciclete si al ce trebuie să fim atenți când cumpărăm una..

Fii o sumă de atomi curioși.
****

[interviu]

Stiri

1. S-a inventat un metal cu suprafață superhidrofobă


superhydrophobic metal
http://www.rochester.edu/newscenter/superhydrophobic-metals-85592/
http://scitation.aip.org/content/aip/journal/jap/117/3/10.1063/1.4905616

Bine te-am găsit la secțiunea de știri a acestei ediții.

Azi aflăm că cercetătorii de la Universitatea Rochester din NY, SUA au creat o suprafață metalică de pe care apa sare. In mod normal apa rămâne pe suprafața metalelor, dar există metode prin care poți adăuga suprafețe hidrofobe pe aceste metale.

O suprafața hidrofobă este una care respinge apa, pe cum este frunza de lotus, de exemplu. O suprafață superhidrofobă este una de pe care stropii de apă sar ca niște mingi ping-pong.

Pentru obținerea unor suprafețe hidrofobe natura a creat frunze cu microstructuri care nu permit umezirea lor. Pe aceeași direcție au mers și cercetătorii de la Universitatea Rochester care au folosit un laser puternic pentru a crea microtipare în suprafața acestuia ca să genereze efectul hidrofobic.
img-bic-s1-01-2013-12-19_chunlei_drops_042 (Small)
(sursa http://www.rochester.edu/newscenter/superhydrophobic-metals-85592/ )
In mod normal efectul superhidrofobic se obține folosind substanțe chimice, cum este Neverwet, un compus chimic cu nanoparticule care, odată aplicat, nu permite umezirea obiectelor. Cu Neverwet, de exemplu, hainele nu se vor păta de ulei sau sosuri de orice fel.

Chunlei Guo și Anatoliy Vorobyev de la Universitatea Rochester au creat această suprafață pentru a pune bazele unor noi instalații sanitare în care deșeurile nu se vor lipi de suprafețele canalelor. O asemenea suprafață nu permite lipirea de ea a oricărei substanțe care conține apă.

Extra:

Va mai dura un timp până când se va putea accelera procesul de creare a acestor suprafețe. Deocamdată durează aproape o oră pentru a crea câțiva centimetri pătrați cu ajutorul laserului.

2. Dinozaurii n-au dispărut din cauza asteroidului de acum 65 de milioane de ani


http://jgs.geoscienceworld.org/content/early/2015/01/19/jgs2014-082.full.pdf+html

In cea de-a doua știre aflăm că impactul cu asteroidul de acum 65 de milioane de ani nu a dus la generarea unui foc imens în pădurile de pe planeta noastră

Impactul asteroidului a fost denumit Impactul Cretacic-Paleogen și se presupune că a dus la extincția dinozaurilor prin faptul că toate plantele de pe planetă au luat foc.
img-bic-s2-01-Planetoid_crashing_into_primordial_Earth (Small)
(sursa http://de.wikipedia.org/wiki/Impakt )

Mai mulți cercetători de la Universitățile din Exeter și Edinburgh și Imperial College din Anglia au descoperit că, deși impactul a fost devastator, acesta nu a durat suficient de lung încât să aprindă plantele din zona Americii de Nord.

Impactul a avut loc în zona Americii Centrale, în Golful Mexic, și se presupune că nu a fost singura cauză a extincției.

Extra
http://www.exeter.ac.uk/news/featurednews/title_430274_en.html

Testele făcute de cercetători arată că în zona de impact plantele nu au luat foc și că doar la distanțe foarte mari de acel loc este posibil să fi apărut incendii răspândite.

Se pare că impactul a fost doar cireașa de pe tort, vina cea mai mare având-o erupțiile vulcanice din acea paerioadă.

3. Primul pancreas artificial folosit cu succes

http://www.sciencealert.com/a-4-year-old-diabetic-has-become-the-first-person-to-receive-an-artificial-pancreas

Să trecem acum la o veste ceva mai îmbucurătoare: un copil de patru ani din Australia este primul om care să folosească un pancreas artificial. Pancreasul este organul care creează insulina și reglează cantitatea de zahăr din sânge.

Atunci când nu mai funcționează cum trebuie oamenii trebuie să folosească injecții de insulină zilnic, un proces deloc plăcut.

Xavier Hames, din Perth, Australia suferă de diabet tip I și a primit un aparat care monitorizează constant nivelul de zahăr din sânge. Este util mai ales noaptea când poate descoperi lipsa zahărului cu 30 de minute înainte de a avea loc un atac hipoglicemic care poate duce la moarte.

In mod normal părinții trebuie să se trezească de 2-3 ori pe noapte ca să monitorizeze starea copilului, dar cu acest aparat ei pot fi informați la timp când sunt probleme. Deocamdată pompa care are rol de pancreas artificial este în afara corpului copilului și injectează insulină cu ajutorul unui tub prins sub piele.
img-bic-s3-01-6032610-3x2-940x627 (Small)
( sursa http://www.abc.net.au/news/2015-01-21/perth-boy-becomes-first-patient-fitted-with-artifical-pancreas/6032388 )
Din fericire în acest moment se creează și alte aparate care îi vor ajuta pe diabetici pe cum este un tatuaj temporar, care monitorizează nivelul de zahăr din sânge, sau un aparat controlat prin smartphone.

Viitorul ne va aduce mai multe metode de a lupta cu boala, indiferent de boala de care vorbim.

Cam atât pentru știrile de săptămâna aceasta.

Îți mulțumesc că ai fost alături de mine și în acest episod și te invit să trimiți sugestii, comentarii sau întrebări pe:
– tehnocultura.ro
– YouTube : youtube.com/tehnocultura
– Facebook : facebook.com/tehnocultura
sau prin email la manuel@tehnocultura.ro.

Ne vedem data viitoare.
Fii o sumă de atomi curioși!
*******

No comments yet... Be the first to leave a reply!

Leave a Reply