Categories
Podcasts SciCast Stiinta

Tehnocultura SciCast 022 – virusuri comunicative, jocuri video periculoase și închiderea site-ului Scholarly OA


Tehnocultura SciCast 022 a fost înregistrat duminică, în data de 22 ianuarie 2017, în Londra, Marea Britanie.

Subiectele zilei: virusuri comunicative, jocuri video periculoase și închiderea site-ului Scholarly OA

Audio podcast pe iTunes:
https://itunes.apple.com/ro/podcast/tehnocultura/id929951093?mt=2

Mulțumiri partenerului Easyhost pentru găzduirea Tehnocultura.ro:

Subiectele zilei:
1. Virusurile comunică între ele:
QZ.com
Nature
Tehnocultura Scicast 007: virusul, ciclul litic și lisogenic

2. Studiu despre violența generată de jocurile video retras:
Retraction Watch

3. De ce a fost închis site-ul Scholarly OA și de ce s-a pierdut lista de publicații prădătoare?
Retraction Watch

Lista o mai găsim pe Internet Archive:
Publisheri mincinoși (arhiva zip a paginii lista-publisheri-mincinosi)
Jurnaluri mincinoase (arhiva zip a paginii jurnaluri-mincinoase)
Metrici mincinoase( arhiva zip a paginii metrici-mincinoase)
Jurnaluri legitime convertite pentru scopuri negative (arhiva zip a paginii jurnaluri-convertite )

4. S-a început un amplu program de reproducere a studiilor din domeniul cercetării oncologice:
– Articol Nature

Minutul de tehnologie

Știri din lumea științei

– ESO: construcția celui mai mare telescop terestru, E-ELT, a intrat într-o fază nouă
– ESO: ALMA a început observarea Soarelui
– ScienceMag: studiu: de ce numai trei specii de animale, din care una sunt oamenii, au menopauză?
– The Guardian: psihanaliza negaționiștilor schimbărilor climaterice
– Science Friday: oamenii de știință sunt îngrijorați de modul în care administrația Trump va afecta lumea științei

Despre ce se mai discută în lumea pseudoștiinței?

Bonus

– SciShow: de ce au unii oameni părul creț?
– Science Asylum: de ce încetinește lumina în sticlă?
– Vsauce: ce este Brahistocronul?
– Physics forum: la ce sunt buni neutronii în atom?
– Today I Found Out: de ce este New Yorkul numit Marele Măr?

– PBS Space Time: singurlarități matematice și fizice
– Compound Chem: dioxidul de carbon și acidificarea oceanelor
– ART explains: ce este anhedonia, modul în care depresia îți schimbă creierul
– Geography Now: Gabon
– SciShow: de ce apar varicele?

– TedEd: cum simt animalele durerea?
– Seeked Daily: India a interzis bancnotele mari pentru a descoperi cine are bani la negru
– Vintage Space: ce sunt luminile stranii de pe Lună?
– Radiolab: mitul săracului devenit bogat în SUA combătut

Unde mă găsești:
Tehnocultura pe Facebook
Grupul știința pe Facebook și Știința pe Facebook
Grupul Știința, candelă în întuneric
Grupul Pseudoștiința pe Facebook

Categories
Podcasts SciCast Stiinta

Tehnocultura SciCast 021 – 10 cărți de citit în 2017

Tehnocultura SciCast 021 a fost înregistrat duminică, în data de 15 ianuarie 2017, în Londra, Marea Britanie.

Subiectele zilei: 10 cărți de citit în 2017.

Audio podcast pe iTunes:
https://itunes.apple.com/ro/podcast/tehnocultura/id929951093?mt=2

Mulțumiri partenerului Easyhost pentru găzduirea Tehnocultura.ro:

Lista de cărți:
Connections – James Burke

Advanced physics – Nick Lucid / Science Asylum Youtube

Why does asparagus make your pee smell? – Andy Brunning / Compound chem / Chimicalele din viața noastră: mituri și întrebări

Eight amazing engineering stories – Bill Hammack / Engineer Guy

Why evolution is true – Jerry A. Coyne / Blog

Stuff Matters – Mark Miodownik

Quantum theory, a graphic guide – J. P. McEnvoy

An underground education – Richard Zacks

Particle physics, a very short introduction – Frank Close

What if? – Randall Munroe / What if XKCD.com / Tehnocultura videos – întrebări ciudate cu răspunsuri date de oameni de știință

Minutul de tehnologie

– ScienceAlert: ce este Line-X, materialul care protejează mai bine ca o vestă anti-glonț?
– Interesting engineering: beton care se umflă
– Ask a mathematician: 0,999… = 1
– Android Authority: ce este Android Things
– Jayz2cents: este Kaby lake suficient de bun ca procesor?

Știri din lumea științei

– SciNews: avem motive să ne speriem de BPA?
– SciShow space: cel mai mare curent electric din Univers
– Fermilab: diferența dintre fermioni și bozoni

Despre ce se mai discută în lumea pseudoștiinței?

– PBS Space Time: EM Drive nu este funcțional
– Cronica scepticului: minciuni gogonate promovate de televiziunea publică

Bonus

– DNews: de ce ne dor mușchii atunci când avem gripă?
– DNews: cum te apără anti-veninul?
– Tom Scott: tiparele iudate de pe trotuarele din Anglia
– Compound chem: chimia culorilor fluidelor din corpul nostru
– Seeker: ce este Banca Mondială?

– Londonnist: Adăposturile din adâncurile Londrei
– Crash Course Physics: ecuațiile lui Maxwell
– The good stuff: de ce 2016 a fost un an bun

Unde mă găsești:
Tehnocultura pe Facebook
Grupul știința pe Facebook și Știința pe Facebook
Grupul Știința, candelă în întuneric
Grupul Pseudoștiința pe Facebook

Categories
Podcasts SciCast Stiinta

Tehnocultura SciCast 020 – podcasturi de știință de urmărit în 2017


Tehnocultura SciCast 020 a fost înregistrat duminică, în data de 8 ianuarie 2017, în Londra, Marea Britanie.

Subiectele zilei: podcasturi de știință pe care să le urmărești în 2017.

Audio podcast pe iTunes:
https://itunes.apple.com/ro/podcast/tehnocultura/id929951093?mt=2

Mulțumiri partenerului Easyhost pentru găzduirea Tehnocultura.ro:

Lista:
https://www.thenakedscientists.com/science-podcasts

https://www.thenakedscientists.com/podcasts/astronomy-podcasts

http://www.nature.com/nature/podcast/

http://www.sciencemag.org/podcasts

http://www.twis.org/

http://www.microbe.tv/twiv/

https://www.theguardian.com/science/series/science

http://www.sciencefriday.com/

http://www.radiolab.org/series/podcasts/

https://www.nasa.gov/multimedia/podcasting/

https://youarenotsosmart.com/podcast/

Minutul de tehnologie

– Engineering Explained: diferentă dintre cauciucurile de vara și cele de iarnă
– EEVlog: cum îți setezi un laborator de electronică pentru numai 300 de dolari
– Tech Quickie: ce sunt controllerele pentru SSD-uri

Știri din lumea științei

– Kurzgesagt: Un nou calendar, era umana –
– SciShow: celulele grase nu dispar niciodată –
– Scholarly OA: Lista de jurnaluri prădătoare actualizată pentru 2017 –
– Minutephysics: Clonarea exactă, a atomilor și a superpozițiilor, nu este posibilă din punct de vedere fizic –
– Stated Clearly: ce a determinat apariția pașilor mari în lumea evoluției –

– DNews: cum pot ajuta meduzele la crearea unor laseri mai puternici –
– MIT: geometria unor materale le poate transforma în materiale minune –
– Ted Ed: neuroștiința imaginației –
– SciShow: știința folosită la securitatea aeroporturilor –
– SciShow space: cum au fost descoperiți pulsarii –

– DNews: de ce zboara păsările în formație de V –
– Vintage Space: cum poți folosi lemnul pe post de scut termin pentru reinstrarea în atmosfera terestră –

Despre ce se mai discută în lumea pseudoștiinței?

Bonus


Tehnocultura pe Facebook
Grupul știința pe Facebook și Știința pe Facebook
Grupul Știința, candelă în întuneric
Grupul Pseudoștiința pe Facebook

Categories
Podcasts SciCast Stiinta

Tehnocultura SciCast 019 – Alzheimer, baculum, Pluto, zile mai lungi


Tehnocultura SciCast 019 a fost înregistrat duminică, în data de 18 decembrie 2016, în Londra, Marea Britanie.

Subiectele zilei: Alzheimer, baculum, Pluto, zile mai lungi.

Audio podcast pe iTunes:
https://itunes.apple.com/ro/podcast/tehnocultura/id929951093?mt=2

Podascturi de știință de urmărit:
Nature
This week in sicence
SciShow
– The Guardian Science Podcast

Știri:
tratament Alzheimer cu fracvențe gamma
despre Pluto
Baculum, acest os din interiorul penisului la anumite animale, nu există la oameni. De ce?
Zilele devin tot mai lungi
Variola eliminată în 1977 existase pentru numai 200 de ani
Mamiferele au beneficiat de pe urma endovirusului care creează proteina syncitină / Studiu Nature despre syncitină
Evoluție, stadiul endosimbiozei: mitocondrille sunt niște vechi bacterii
Cum sună o maimuță care te cere în căsătorie?

Minutul de tehnologie

Știri din lumea științei

Despre ce se mai discută în lumea pseudoștiinței?

– Cristian Român, revista Știință și tehnică: pseudoștiința din lucrările de doctorat din România

Bonus


Tehnocultura pe Facebook
Grupul știința pe Facebook și Știința pe Facebook
Grupul Știința, candelă în întuneric
Grupul Pseudoștiința pe Facebook

Categories
Stiinta

Tehnocultura SciCast 018 – EM Drive, dezastrul Schiaparelli, viteza variabilă a luminii


Tehnocultura SciCast 018 a fost înregistrat duminică, în data de 4 decembrie 2016, în Londra, Marea Britanie.

Subiectele zilei: EM Drive, dezastrul Schiaparelii, viteza variabilă a luminii

Audio podcast pe iTunes:
https://itunes.apple.com/ro/podcast/tehnocultura/id929951093?mt=2

EM Drive busted de către Thunderf00t aka Phil Mason:

Testele facute de cercetătorii de la Dresden nu au scos nici conclusiv la iveală (PDF: jpc-direct-thrust-measurements-of-an-em-drive-and-evaluation-of-possible-side-effects)

Ecuația completă a lui Einstein:
E ²=(mc ²) ²+(pc) ²

Ikaros, satelit ce se folosesțe de vele solare

Efectul Casimir în lucru

Viteza variabilă a luminii:
Phys.org (studiu DOI: 10.1103/PhysRevD.94.101301)

Schiaparelli
Ce zice ESa că s-a întâmplat?

Schiaperelli, softul ar fi problema:

Cercetări NASA la liber:
NASA oferă gratuit documentele cu cercetările sale

Stele ciudate:

Rezumat boson Higgs:

Minutul de tehnologie

Știri din lumea științei

– Journal of nutrition: 50% din femeile care consumă mâncare raw timp de cel puțin 3 ani nu mai pot face copii (lipsa ciclului menstrual)
– Naked Scientists: impactul focului asupra nutriției și evoluției oamenilor
– New Scientist: de ce culturile bio/organice fac rău naturii

Despre ce se mai discută în lumea pseudoștiinței?

– Cristian Român, revista Știință și tehnică: pseudoștiința din lucrările de doctorat din România

Bonus

– Biology StackExchange: Da, filmulețele cu proteinele care se plimbă în interiorul celulelor sunt reale
– Veritasium: cum se sudează metalele în spațiu
– DNews: de ce Florida este un punct bun de lansare a rachetelor NASA
– Kurzgesagt: cum este lupta împotriva paraziților care generează boli tropicale?
– Veritasium: istoria gradelor Fahrenheit

Vizitează

Tehnocultura pe Facebook
Grupul știința pe Facebook și Știința pe Facebook
Grupul Știința, candelă în întuneric
Grupul Pseudoștiința pe Facebook

Categories
Podcasts SciCast Stiinta

Tehnocultura SciCast 017 – Extratereștrii pe Marte


Tehnocultura SciCast 017 a fost înregistrat duminică, în data de 12 octombrie 2016, în Londra, Marea Britanie.

Subiectul principal al acestui episod: crearea unor colonii umane pe Marte.

Audio podcast pe iTunes:
https://itunes.apple.com/ro/podcast/tehnocultura/id929951093?mt=2

Video despre colonizarea planetei Marte:

Wiki: planeta Marte

În cât timp poți ajunge pe Marte? Timpi:
Mariner 4, the first spacecraft to go to Mars (1964 flyby): 228 days
Mariner 6 (1969 flyby): 155 days
Mariner 7 (1969 flyby): 128 days
Mariner 9, the first spacecraft to orbit Mars (1971): 168 days
Viking 1, the first U.S. craft to land on Mars (1975): 304 days
Viking 2 Orbiter/Lander (1975): 333 days
Mars Global Surveyor (1996): 308 days
Mars Pathfinder (1996): 212 days
Mars Odyssey (2001): 200 days
Mars Express Orbiter (2003): 201 days
Mars Reconnaissance Orbiter (2005): 210 days
Mars Science Laboratory (2011): 254 days

– Viteza de evadare este 5km/s (față de 11,2 km/s pentru Terra): v = sqrt( 2G*M /r )

– Gravitația pe Marte este o treime din cea de pe Terra, adică 3,71 m/s^2 (față de 9,81 m/s^2 pe Terra): g = G * M / r^2

– Presiunea atmosferică pe Marte este de 0,00628 atm, 6 miimi din cea de pe Terra, temepraturi între -143 grade Celsius și 35 de grade Celsius

NASa: ce planuri ar fi pentru explorarea planetei Marte

Podcast despre colonizarea planetei Marte și ce vrea Elon Musk să facă

Ghețarii ascunși de pe planeta Marte

Elon Musk vrea să trimită mulți oameni pe Marte / Cum vede Elon Musk viața p Marte

Minutul de tehnologie

Știri din lumea științei

– Science Alert: astronautul român Dumitru Prunariu, unul dintre proponenții unei națiuni spațiale numită Asgardia
– The Good Stuff: cât este minciună atunci când vezi etichetele de tipul bio/organic pe mâncare
– Nature: implant în creier redă simțul tactil unui pacient care pierduse acel simț
– Compound Chem: istoria atomului
– Scholarly OA: nu folosi PubMed pentru a vedea în ce jurnale ă publici lucrarea ta. Uita-te, mai bine, la MEDLINE

Despre ce se mai discută în lumea pseudoștiinței?

– Cristian Român: vehemența cu care pseudoștiința susține năzbâtiile este uriașă / năzbâtofilul academic /

Bonus

– Science HUB – Cristian Presură: despre Fizica Povestită, cartea scrisă de dumnealui
– Stiință, Călin Bradabur: despre printarea 3D
– Science Hub: [inovare] Videoconferinta George Roth – Startup, inovare si educatie in Silicon Valley (ScienceHUB)
– Science Hub: [stiinta] Raluca Ada Popa Securitatea in era digitala
– Cosmin Niță: Alte 9 experimente fizica, presiune, temperatura, transfer de caldura
– Cosnim Niță: prezentarea cărții Fizica Povestită a lui Cristian Presură
– TED: de ce este rău să ții urina în tine
– Mașina Timpului: cercetătorul român Adrian Buzatu invitat la emisiunea Mașina Timpului, a lui Cristian Român
– Royal Institution: Sean Carroll , biolog evoluționar, ne spune care sunt regulile care guvernează planeta noastră în lumea biologiei / Sean Carroll, Q&A
– SciShow: ce este sonoluminiscența?
– Physics Girl: catastrofa ultravioletă în istoria fizicii
– Thunderf00t: cum vezi din ce este compusă lumina albă?
– Interesting Engineering: de ce nu trimitem deșeurile radioactive pe Soare?

Vizitează

Tehnocultura pe Facebook
Grupul știința pe Facebook și Știința pe Facebook
Grupul Știința, candelă în întuneric
Grupul Pseudoștiința pe Facebook

Categories
Podcasts SciCast Stiinta

Tehnocultura SciCast 016 – Monoxid de dihidrogen


Tehnocultura SciCast 015 a fost înregistrat miercuri, în data de 05 octombrie 2016, în Londra, Marea Britanie.

Subiectul principal al acestui episod: apa în Univers.

Audio podcast pe iTunes:
https://itunes.apple.com/ro/podcast/tehnocultura/id929951093?mt=2

Video despre apă:

Apă sub formă de hidroxil atașat de ringwoodită la 700 de km în interiorul mantalei terestre (știrea 1)

– Apă lichidă în spatiul cosmic, pe Stația Spațială Internatională:

Păcăleala de 1 aprilie cu monoxidul de dihidrogen

Culoarea albastră a apei provine de la legăturile de hidrogen / proprietățile apei /structură moleculară

Filme educative despre apă

Nu ai nevoie de 8 pahare de apă pe zi / intoxicare cu apă

Cât cântărește un nor? (500 de tone sau mai mult)

Cuptorul cu microunde încălzește mâncarea datorită prezenței apei

Satelitul Enceladus al planetei Saturn are mai multă apă decât Terra

Salt în apă de la înălțime te ucide

De ce este apa udă? / răspuns Quora

Apa care curge la deal, fectul Leidenfrost

Minutul de tehnologie

Știri din lumea științei

– Science Asylum: de ce orbitează planetele în același plan, cel al eclipticii? (discul de acreție este motivul)
– Evolution is True: premiul Nobel pentru medicină merge la Yoshimori Ohsumi pentru descrierea fenomenului de autofagie, proces prin care elementele celulare sunt reciclate
– Evolution is True: este evoluția o stradă unică sau cu multe bifurcări? Se repetă?
– Compound Chem: din ce sunt construite medaliile date la premiile Nobel?
– Smithsonian Mag: analize ADN arată că pisicile au cucerit Europa în două valuri
– Retraction Watch: Elsevier a restras un studiu fară a informa autorii
– The Guardian Science Podcast: omul care nu are simț tactil
– Nautilus: problema cu articolele care promovează știința

Despre ce se mai discută în lumea pseudoștiinței?

Hidroterapie în Londra – imagine

Bonus

– Crash Course, fizică: ce este sarcina electrică?
– Physics Videos: quantum entanglement explicat
– Todai I Found Out: oamenii care se transformă în oase din cauza unei mutații genetice

Vizitează

Tehnocultura pe Facebook
Grupul știința pe Facebook și Știința pe Facebook
Grupul Știința, candelă în întuneric
Grupul Pseudoștiința pe Facebook

Categories
Podcasts SciCast Stiinta

Tehnocultura SciCast 015 – Vânătorii de planete


Tehnocultura SciCast 014 a fost înregistrat miercuri, în data de 28 septembrie 2016, în Londra, Marea Britanie.

Subiectul principal al acestui episod: planetele și vânătorii lor .

Audio podcast pe iTunes:
https://itunes.apple.com/ro/podcast/tehnocultura/id929951093?mt=2

De la Michel van Biezen aflăm cât se poate de multe detalii despre planetele din Sistemul Solar. sunt 34 de filme scurte din care înveți tot ce vrei să știi despre planetele vecine:

Despre planete:
– planetă: obiect suficient de masiv încât sa aibă formă sferică datorita gravitației, orbitează o stea, dar nu poate crea fisiune termonucleară și a curățat orbita sa de obiecte străine
– etimologie: greci, aster planetes, aidca stele călătoare / planete în viziunea anticilor: Soarele, Luna, Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn (numite și cele 7 planetele ale lui Ptolemeu)
– studiate: de mii de ani, de prin vremea babilonienilor, caracteristici mistice, zei
– evoluție a sistemului planetar: de la stea călătoare pe cer, la planete ce se toresc în jurul Terrei, cu varianta indiană a lui Nilakantha Somayaji în care planetele orbitau Soarele și Soarele orbita Terra, apoi la modelul geocentric și apoi la modelul heliocentric din sec 18 al lui Copernic, Kepler și Galilei

– Copernic (1474-1543) a venit cu ideea că Terra se învărte în jurul axei proprii și a fost originatorul modelului heliocentric
– Kepler a descoperit că orbitele planeteleor nu sunt circulare, ci eliptice, și a creat legile mișcărilor planetare numite și legile lui Kepler:
1. orbita este o elipsă cu Soarele în unul dintre cele două focare
2. un segment de linie ce unește plante de Soare acoperă suprafețe egale în timpi egali
3. pătratul periioadei orbitale a planetei este proporțional cu cubul axei semi-majore a orbitei;
– Galilei a descoperit primii 4 sateliți ai lui Jupiter și a susținut ca planeta se învârte în jurul Soarelui, menținând ideile lui Copernic

– zilele numite după “planeta” ce începe acea zi în lumea romană: Duminică – Soarele, Luni – Luna, Marți – Marte, Miercuri – Mercur, Joi – Jupiter, Vineri – Venus, Sâmbătă – Saturn.
– până în 2006 se considera că avem 9 planete, dar după nou clasificare, Pluto este numită planetă pitică, pe acelasi nivel cu asteroizii Vesta și Ceres
– primele observații cu telescopul făcute de la Galileo Galilei, care a descoperit patru sateliți ai lui Jupiter (Io, Ganimede, Callisto, Europe), numiți de el planetele Mediceene, în cinstea familiei De Medici care îl sponsoriza / acele “planete” se mai numeau și planete secundare pentru nu orbitau în jurul Terrei
– modelul heliocentric a început să fie acceptat pe scara largă de prin 1727

Sistemul solar:
– planetele tereste, centura de asteroizi, planetele joviane, centura Kuiper, norul Oort
– planetele terestre ( Mercur, Venus, Terra, Marte, aproape de Soare, mici, rocă și metal, foarte dense, rotatie lentă, nu au inele, au puține luni, câmp magnetic moderat)
– planetele joviane sau gazoase (Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, departe de Soare, H/He, enorme, rotatie rapidă, au inele, mulți sateliți, câmp magnetic puternic)
– parametri orbitali: înclinatia orbitei, înclinația axei fata de orbită, excentricitate (afeliu – departe, perihelium – aproape), axa semi-majoră (1/2 din axa semi-majoră = distanța medie fată de Soare)
– marimi: raza Jupiter = 11 diametre terestre, Saturn 9, Uranus și Neptun au diametrul = cu 4 X diam. Terrei
– mase: Jupiter 317 mase terestre, Saturn 95, Uranus 14, Neptun 17
– desnități: cele joviene cel mai puțin dense, Saturn mai puțin dens decât apa
– compoziție: cele terestre combinație de rocă și metal, cele joviene au o combinatie de H, He (Jupiter/Saturn), Nh4, H20 (Neptun, Uranus)
– temperatura de suprafață: Venus, Mercur, Terra, Marte și apoi cele joviene cu temperaturi sub -100 de grade Celsius
– albedo: câtă lumină reflectă ( Venus 0,59, adică 59%, Terra 0,31, Jupiter 0,41)
– înclinația axei: Venus 171 de grade, rotatie retrogradă, cu capulîn jos, Uranus are o înclinație de 97 de grade, rotatie retrogradă, culcat pe o parte
– ziua pe planete: Marte și Terra 24 de ore, o zi pe Venus este 243 de zile iar una pe Mercur este 58 de zile, cele joviene între 9 – 15 ore
– viteze orbitale: Mercur 48 km/s, Terra 30 km/s, Jupiter 13 km/s, Neptun 5,5km/s
– gravitație: Luna 0,17g, Jupter 2,5g, Marte 0,38g
– viteza de evadare: Terra 11,2 km/s, Luna 3km/s, Marte 5 km/s, Jupiter 60 km/s, Neptun 23 km/s
– spectroscopie: Titan, satelitul Saturn, are atmosferă de CH4, benzile de O2 și H2 vin de la Soare și de la atmosfera terestră
– atmosferE: planeta trebuie să aibă suficientă gravitație pentru a ține moleculele de gaz aproape de sol ( viteza unei molecule de gaz e aprox 500 m/s și trebuie să fie mai mică decât viteza de evadare / depinde și de temperatură )
– apă în Sistemul Solar: H, He, O des întâlnite; apă sub formă de gheață dupa orbita lui Marte (în Uranus, Neptun, sateliți, asteroizi, comete)
– meserie la NASA: NASA Planetary Protection Officer

Minutul de tehnologie

– TechQuickie: cum funcțioează drive-urile RAM

Știri din lumea științei

– Știință și Tehnică: SciFi fest pe 30 sep și 1 oct
– Tehnocultura.ro: Bucharest Science Festival între 28 sep – 02 oct
– Tehnocultura.ro: Începe Bucharest Science Festival
– PBS Space Time: quantum entanglement explicat
– Geography Now: află despre Guinea Ecuatorială
– Kurtz Gesagt: cum să eliminăm malaria cu ajutorul terapiilor genetice – CRISPR/Cas9
– Phys.org: Universul nu are nicio direcție, respectiv nu se reotește
– Argonne National Laboratory: probioticele sunt lăudate degeaba

Despre ce se mai discută în lumea pseudoștiinței?

– LeacuriMinune.ro: Olivia Steer nu este prima vedetă care bate câmpii anti-științei
– Insula Îndoielii: anti-vacciniștii au întrebări, Insula îndoielii are răspunsuri
– Futurism: după ce guvernul australian a anunțat că va tăia ajutorul social pentru cei ce nu-și vaccinează copiii, rata vaccinărilor a crescut semnificativ
– ProTV: produsele naturiste îți iau banii și nu te salvează de boală

Bonus

– Pofesorul trăznit: magie sau știință? (experimente făcute în clasă sau acasă)
– Seeker Daily: de ce a dispărut limba latină?
– NativLang: cum de au ajuns spaniolii să aibă litera ñ în alfabetul lor
– Ministerul Sănătății Facebook: tabel cu eficiența vaccinurilor
– Minute Earth: ce fac diversele părți ale creierului?

Vizitează

Tehnocultura pe Facebook
Grupul știința pe Facebook și Știința pe Facebook
Grupul Știința, candelă în întuneric
Grupul Pseudoștiința pe Facebook

Categories
Stiinta

Începe Bucharest Science Festival

bucharest-science-festival-2016

Între 28 septemberie și 2 octombrie 2016 are loc Bucharest Science Festival, un festival al curiozității, al oamenilor care pun întrebări și care sunt într-o perpetuă căutare a adevarului folosind, ca lanternă, știința.

În cadrul festivalului sunt multe evenimente și va trebui să te uiți la program pentru a alege cele care te interesează mai mult. Se va discuta despre chimia planetei Marte, alimentele și organismul uman, misiunea umană către Planeta Roșie și altele. Asta numai în prima zi. Urmărește programul ca să vezi ce alte evenimente sunt.

Ca să știe organizatorii câți oameni sunt dornici să vină nu uita să dai attend la evenimentul ce l-au postat pe Facebook și nu uita să pui mâna pe ziarul festivalului, care este gratuit și îl găsești la toate locațiile partenere.

ziar-bucharest-science-festival

Tema principală a festivalului va fi colonizarea planetei Marte.

„Am apărut și am evoluat de-a lungul a milioane de ani, în Africa, și apoi am făcut un prim pas în afara acestui continent. Întâi am colonizat Europa și Asia, apoi, treptat, întregul pământ. Am învățat să străbatem oceanele și să zburăm. Am mers mereu mai departe, spre noi orizonturi. Curiozitatea a stat la baza progresului omenirii. Mereu am mers înainte încercând să descoperim ce se află dincolo. A sosit momentul pentru o nouă aventură: colonizarea Sistemului Solar. Acum ne îndreptăm privirile către Lună și Marte, către centura de asteroizi sau către sateliții lui Jupiter. La o primă vedere, planeta Marte este aridă și inospitalieră, dar misiunile spațiale din ultimele decenii au început să ridice valul aparențelor. În cadrul Bucharest Science Festival 2016, vom aborda colonizarea lui Marte, provocările pe care o astfel de acțiune unică în istorie le va genera”, a declarat Alexandru Toma Pătraşcu, Directorul Bucharest Science Festival.

Muzica oficială a festivalului va fi asigurată de John D. Boswell (melodysheep), un artist pasionat de muzică și știință, care își propune să transmită prin creațiile sale un mesaj încărcat de semnificații, oferind simultan o experiență muzicală plăcută. Ascultă, mai jos, Symphony of Science:

10 lucruri mai puțin cunoscute despre Marte
– Pe Marte te simți mai „ușor”. Când oamenii vor reuși să pășească pe planeta roșie, se vor simți mai ușori, la propriu, decât pe planeta pe care obișnuim să o numim „casă”. Și asta pentru că pe Marte, gravitația este cu 62,5% mai slabă decât pe Terra.
– Cel mai înalt munte munte din întregul Sistem Solar. Marte găzduiește cel mai înalt munte, un vulcan care este de trei ori mai înalt decât Muntele Everest, având o înălțime de 22 de kilometri.
– Prima observație printr-un telescop. Deşi este cunoscută din preistorie, putând fi observată noaptea cu ochiul liber, astronomul italian Galileo Galilei a fost primul om care a studiat planeta Marte printr-un telescop.
– Planeta Cairo. Cairo înseamnă Marte în limba arabă. Capitala Egiptului a fost numită astfel, se pare, întrucât planeta răsărea în ziua în care s-a fondat orașul.
– Un an pe Marte. Un an marțian este echivalentul a 687 de zile pe Pământ, în timp ce o zi pe Marte durează doar cu 40 de minute mai mult decât o zi „pământeană”.
– Cel mai aproape de Pământ. În anul 2003, Marte a fost cel mai aproape de Pământ din ultimii 60.000 de ani, fiind la o distanță de 56 milioane de kilometri de planeta noastră. Nu va mai fi atât de aproape de noi până în anul 2287.
– Semne de viață. În 2003, cercetătorii de la NASA au descoperit urme de metan în atmosfera marţiană, ceea ce ar putea indica prezenţa vieţii. Pe Pământ, peste 90% din metan este produs de organismele vii.
– Apă pe Marte. Cercetătorii au descoperit apă în stare lichidă în timpul verii marțiene.
– Aterizare pe Marte. Peste mai puţin de o lună, pe 19 octombrie, urmează să aterizeze pe Marte modulul Schiaparelli, lansat în cadrul misiunii ExoMars 2016 a Agenţiei Spaţiale Europene.
– Explorare și colonizare. NASA plănuiește o misiune cu echipaj uman până în anul 2030, iar în perioada următoare se vor face pași istorici pentru a extinde prezența omului dincolo de Pământ.

Despre Bucharest Science Festival

Bucharest Science Festival este primul festival de acest gen şi cel mai important eveniment de promovare a ştiinţei din România. Fondat în 2013, Festivalul se desfăşoară anual la sfârşitul lui septembrie şi include zeci de evenimente (expoziţii temporare, ateliere interactive, conferinţe, dezbateri, proiecţii de documentare etc.).

De asemenea, în fiecare an s-au alăturat în calitate de invitaţi speciali personalităţi marcante din străinătate, active în zona ştiinţei şi a promovării acesteia, precum dr. David Hilmers, astronaut NASA, dr. Gilles Boeuf, Preşedintele Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Paris sau Ferdinand Habsburg, fondator şi Director General al Da Vinci TV.

Ediţia din acest an se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

Așadar, cine merge la Bucharest Science Festival?