Categories
Tehnologie

ITFest la ediția a IX-a

Cea de-a IX-a ediție a ITFest este deschisă de Sindicatul Studenților din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică (SiSC) cu motto-ul “Lasă-te descoperIT!”. Noua ediție va avea loc în perioada 5-28 noiembrie 2016, în București.

ITFest promovează pasionații de domeniul IT, oferindu-le oportunități de dezvoltare și șansa de a se face remarcați de către companii renumite.

Festivalul le propune participanților un program complex, menit să le ofere posibilitatea de a-și demonstra abilitățile de programator, dar și de a se distra. De la evenimente precum LAN Party (5 noiembrie) în care concurenții pasionați de jocuri vor putea să-și depășească limitele și să-și etaleze strategiile de joc, la proba de Algoritmică (19 noiembrie) în cadrul căreia participanții au șansa să lucreze în echipă pentru a rezolva probleme cu grade de dificultate diferite, festivalul ITFest încurajează tinerii să își arate potențialul.

Unul dintre evenimentele complexe este Hackathon-ul (26 noiembrie) care oferă participanților pasionați de Web, Mobile sau Desktop șansa de a se afirma la una dintre cele 3 categorii, având la dispoziție 12 ore pentru a demonstra că abordarea lor este cea potrivită. Temele sunt propuse de către partenerii principali și urmăresc dezvoltarea de soluții economice pentru problemele actuale. Intrarea la evenimente este liberă!

Conferința ITFest (18 noiembrie) va fi tematică prin prezentarea celor mai bune firme din IT și dezvoltarea unui subiect de interes pentru participanți. Nu trebuie uitate nici workshop-urile tehnice (21-25 noiembrie) în care partenerii vor prezenta ultimile noutăți din domeniul IT.

Înscrierile se fac pe site-ul http://itfest.sisc.ro astfel:
– 17-25 octombrie perioada de înscrieri pentru LAN Party
– 1-10 noiembrie perioada de înscrieri pentru Algoritmică
– 1-15 noiembrie, perioada de înscrieri pentru Workshop-uri
– 9-18 noiembrie perioada de înscrieri pentru Hackathon

Pentru că încurajează participarea la un astfel de eveniment, SiSC va asigura cazarea și masa pentru tinerii din afara Bucureștiului pe perioada desfășurării evenimentelor la care aceștia s-au înscris. De asemenea, toți participanții au posibilitatea de a câștiga diferite premii oferite atât de către parteneri, cât și de SiSC!

it-fest-2016-sisc-romania

Categories
Podcasts Stiinta Tehnologie

ET@TC 004 – Conversia analogic-digitală fără de care telefoanele ar fi inutile

Ce este acela un semnal? De ce avem nevoie de prelucrarea semnalelor? Ce înseamnă să faci conversia de la analogic la digital? Cum ne ajută conversia analogic-digitală atunci când folosim senzorii din telefoanele noastre?

Despre prelucrarea semnalelor ne vorbește cercetătorul postdoctoral Traian Emanuel Abrudan, de la Departamentul Știința Calculatoarelor, din cadrul Universitătii din Oxford, Marea Britanie.

Semnalul este o funcție matematică care varianză în timp, spațiu sau orice alt parametru. Semnalele pe care le primim de la mediul înconjurător, cum ar fi sunetul, imaginile ce le vedem, variația temperaturii de-a lungul zilei sunt semnale analogice, adică ele sunt continue.

Un semnal analogic nu este limitat numai la anumite valori, gen 1, 3 sau 5, ci poate lua orice fel de valori între 1 și 5. De altfel, senzorii din telefoanele noastre precum giroscopul, magnetometrul, microfonul sau camera foto primesc semnale de la mediul înconjurător iar acele semnale sunt analogice.

Pentru a putea fi stocate și prelucrate de către computerul din telefon semnalul analogic este digitizat, adică va fi convertit într-o serie de numere și apoi acele numere vor fi convertite în sistem binar.

Conversia de la analogic la digital într-un semnal audio, de exemplu, înregistrat pentru un timp anume se face prin eșantionarea semnalului la intervale de timp egale. Apoi se face diviziunea semnalului în funcție de intensitatea sunetului la intervale egale de intensitate.

Pentru fiecare punct în care se întersectează semnalul analogic cu rețeaua de puncte creată prin eșantionare se alocă un număr specific. Astfel că la timpul t0 intensitatea poate fi 0, la t1 intensitatea sunetului poate fi 3, apoi la timpul t2 putem avea intensitatea 7 și tot așa.

Aceste numere sunt apoi convertite în sistem binar și trimise către calculator pentru a fi stocate și prelucrate. Conversia de la analogic la digital permite stocarea sunetelelor, de exemplu, într-un spațiu mult mai mic.

Conversia de la analogic la digital este on concept de bază în lumea comunicatiilor și nu există dispozitiv care să nu aibă nevoie de asemenea conversie.

Filmat și editat de Manuel Cheța: http://tehnocultura.ro

Filmat la Universitatea din Oxford, Marea Britanie.

Audio podcast:
https://itunes.apple.com/ro/podcast/tehnocultura/id929951093?mt=2
——
Referințe:
– http://www.networkworld.com/article/2274805/lan-wan/chapter-4–passthrough.html
– https://en.wikipedia.org/wiki/Discrete_Fourier_transform
– https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Waveforms.svg
– http://rjacquez.com/key-mobile-milestone-smartphone-sales-exceeded-feature-phones-for-the-first-time-mlearing/
– http://blogs.ei.columbia.edu/2010/12/01/the-skeptic-series-part-i-earth-is-not-warming-temperatures-haven%E2%80%99t-risen/

Categories
Podcasts Stiinta Tehnologie

F@TC 034 – Curent electric din lumină

Cum se obține curent electric din lumină? Ce este efectul fotoelectric? Din ce materiale sunt construite celulele fotovoltaice? Ce fel de unde electromagnetice sunt folosite pentru a genera curent electric?

Despre efectul fotoelectric și cum acționează acesta aflăm de la Conf. Dr. Nicolae Crețu, de la Universitatea “Transilvania” Brașov, Laboratorul de Fizică Aplicată și Computațională.

Efectul fotoelectric a fost descris pentru prima dată de către Albert Einstein în 1905, în lucrarea “On a Heuristic Viewpoint Concerning the Production and Transformation of Light”. În această lucrare Einstein explică faptul că lumina există și sub forma unor quante, unor unități discrete de lumină numite fotoni. Astfel se scotea în evidență caracterul dual al luminii, fiind pus în prim-plan faptul ca fotonii sunt particule de lumină.

Lucrarea explică, de altfel, și modul prin care un foton poate scoate un electron din interiorul unui metal. De acolo și până la crearea unor experimente care să obțină curent electric nu a mai fost decât un pas. Curentul electric nu este altceva decât un șir de electroni care se deplasează în mod ordonat.

Einstein a primit Premiul Nobel în 1921 pentru descoperirea efectului fotoelectric.

S-a constatat că fotonul de energie E = hν trebuie să aiba o energie minimă, numită Lucru de extracție, cu ajutorul căreia să scoată electronul din metal. Lucrul de extracție este diferit pentru metale diferite.

E = h ν
h – constanta lui Plank ( 6.62607004 × 10^-34 m^2 kg / s )
ν – frecvența fotonului ( ν = c / λ )
c – viteza luminii, aprox 300 000 km/s
λ – lungimea de undă

Metale și compuși folosiți în celulele fotovoltaice sunt siliciul, cesiul, aliaj cadmiu-telur – CdTe, film de siliciu, aliaj cupru-indiu-galiu-seleniu – CIGS, film galiu-arsenic, sodiu, aluminiu, molibden și altele.

Tabel energii minime de extracție în funcție de metalul folosit (imagine via Hyperphysics ):
work-functions

Energii minime pentru Lucrul de extracție sunt mai jos. Conversii necesare: din eV în Hz și din Hz în lungimi de undă:
1 eV -> 100 THz, IR apropiat, 3000 nm
2 eV -> 500 THz, verde, 495-570 nm
4 eV -> 900THz, violet spre UV, 300 nm
5 eV -> 1,2 PHz, UV, 250 nm

Efectul fotoelectric este folosit în celulele fotovoltaice unde lumina incidentă creează un curent electric. Lumina vizibilă poate crea curent electric dacă se folosesc fotoni de lumină verde pentru celule fotovoltaice cu cesiu sau fotoni de culoare violetă dacă se folosesc metale ca aluminiul sau cadmiul. Verifică tabelul de mai sus și folosește convertorii pentru a afla ce fel de fotoni au energia minimă în funcție de metalul de interes.

Un lucru de știut este acela că intensitatea fotonilor nu ajută la îndepărtarea electronului din metal. Cu alte cuvinte, dacă ai mulți fotoni roșii sau IR la un loc, adică dacă ai lumină mai strălucitoare în acea bandă, atunci nu vei reuși să obții curent electric. Ai nevoie ca fotonii înșiși să fie de o energie mai mare decât energia minimă de extracție.

UV și X vor genera întotdeauna curent electric datorită faptului că au energii minime foarte mari comparativ cu lumina verde sau altele de lungimi de undă mai mari.

Filmat și editat de Manuel Cheța: http://tehnocultura.ro

Filmat la Universitatea “Transilvania” Brașov, Colina Universității.

Audio podcast:
https://itunes.apple.com/ro/podcast/tehnocultura/id929951093?mt=2
——
Referințe:
– efectul fotoelectric:
https://en.wikipedia.org/wiki/Photoelectric_effect#20th_century
– efectul fotoelectric video:

– efectul fotoelectric sumar:
http://effectinforme.blogspot.co.uk/2015/10/photoelectric-effect.html
– fotonii:
https://www.pa.msu.edu/courses/1997spring/PHY232/lectures/quantum/photons.html
– spectrul vizibil al luminii:
https://en.wikipedia.org/wiki/Visible_spectrum
– tabel cu lucrul de extracție a electronilor:
http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/tables/photoelec.html
– materiale celule fotovoltaice:
https://en.wikipedia.org/wiki/Solar_cell#Materials
– convertor fizica eV în Hz:
http://www.translatorscafe.com/cafe/EN/units-converter/energy/62-11/hertz-electron-volt/
– convertor fizică Hz în lungimi de undă – nm:
http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/ems1.html
– imagine tipuri de fotoni:
http://scienceblogs.com/startswithabang/2014/05/31/comments-of-the-week-13-from-writing-to-relativity/
– imagine diagrama efect fotoelectric:
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Photoelectric_effect.svg
– imagine efect fotoelectric în semiconductor:
http://www.physicsexperiment.co.uk/content/photoelectric.html

Categories
Stiinta Tehnologie

Săptămâna trecută în știință, 9 nov 2015: sex din amprente, septicemie, computere cuantice, oamenii sunt primate

asur-saptamana-trecuta-stiinta-9-nov-2015

A mai trecut o săptămână în care s-au petrecut lucruri extraordinare în lumea științei, dar și în lumea publicațiilor științifice și a tehnologiei.

Până pe 9 noiembrie 2015:
– Computerizarea cuantică: http://j.mp/1L4Hni6
– Editarea genelor în imunologie: http://j.mp/1L4HslZ
– Reprogramarea neuronilor: http://j.mp/1L4HtGw
– Apa și atmosfera marțiană: http://j.mp/1WLzapX
– ADN-ul de cancer din sânge: http://j.mp/1L4HGcT
– Remediu pentru cataractă: http://j.mp/1L4HQRt
– Nouă formă a materiei: http://j.mp/1L4HUAH
– Sticlă indestructibilă: http://j.mp/1L4HyKf

Inițiativă inspirată de Futurism, realizată de membrii ASUR.
Susține și tu alături de noi educația științifică în România pe www.asur.ro.

Dar asta nu este tot. Ce avem în lumea chimiei? Cei de la Compound Chem ne zic:
saptamana-in-chimie-9-nov-2015-15-11-08-TWIC-724x1024

Cele 5 lucruri din lumea chimiei:
Mașini mici din grafenă create pentru a se plia la comandă
Determinarea sexului persoanei după aminoacizii din transpirația de la amprente
Extincțiile în masă precedate de scăderea nivelului de seleniu din oceane
Îndepărtarea americiului din combustibilul nuclear folosit
Legături de hidrogen care implică atomi de fosfor

Nici cei de la Retraction Watch, echipa care urmărește studiile retrase, nu au avut o săptămână calmă:
6 editori și 31 de membri ai Comitetului de Editor care munceau pentru Elsevier și-au dat demisia pentru că revista taxează prea scump accesul la lucrările sale
Lipsa de onestitate în lumea studiilor științifice
Ce ne așteptăm de la validările studiilor de către terțe persoane?
Citește mai multe pe Retraction Watch.

Technology Review, publicatia online a MIT, are o listă proprie de articole de citit din lumea tehnologiei:
Este bine că există o bulă a tehnologiei
Detector de septicemie care scade timpul de analiză de la zile la ore
Despre baterii care nu sunt toxice
Mai multe pe Technology Review.

Acum, să vedem și alte știri din lumea științei. Lista este făcută de mine:
O nebună adeptă a naturopatiei și-a lăsat copii să sufere de tuse convulsivă timp de luni întregi încercând tot felul de remedii ineficiente / Alte info pe Science Based Pharmacy
Revista înșelătoare BioMed Central republică articole cu titluri noi
Prelegerile lui Feynman sunt online. Toate cele 3 volume (Feynman Lectures)
Antropolog care nu crede că oamenii sunt primate. Exemplificare:
Regn: Animalia
.
.
Încrengătură: Chordata
.
.
Clasa: Mammalia
.
.
Ordinul: Primates
Subordinul: Haplorhini
.
.
Familia: Hominidae
.
.
Genul: Homo
Specia: H. sapiens
Wiki OM.
Un microbiolog și un istoric în lupta împotriva microbilor

Categories
Stiinta Tehnologie

ASUR – săptămâna trecută în știință – 29 oct 2015 – nouă bază ADN, sânge artificial, apă pe Marte, vaccin anti-HIV

asur-saptamana-in-stiinta-29-iun-2015

Cei de la ASUR au publicat un nou infografic legat de cele mai noi avansuri în lumea științei și tehnologiei.

În săptămâna 21 – 27 octombrie 2015 am aflat că s-au inventat următoarele:
ADN: http://j.mp/1LCHerY
Apă pe Marte: http://j.mp/1LCHg2Y
Sânge artificial: http://j.mp/1LCHiI0
Terraformarea planetei Marte: http://j.mp/1LCHkQ4
Neuroni artificiali: http://j.mp/1LCHjvv
Plasture de Insulină: http://j.mp/1LCHlnf
Spumă anti-sângerare: http://j.mp/1LCHlno
Vaccin HIV: http://j.mp/1LCHk2y

Via Facebook Asur. Grafic tradus de membrii ASUR, după o inițiativă a Futurism.
Susținem educația științifică în România – www.asur.ro.

Categories
Podcasts Stiinta Tehnologie

F@TC 029 – Ce este RMN-ul ( rezonanța magnetică nucleară)

Ce este RMN-ul? De la ce vine termenul de rezonanță magnetică nucleară? Se foloseșțe RMN-ul numai în medicină? Cum ne ajută la imagistica problemelor de sănătate?

Despre rezonanta magnetică nucleară ne povestește Conf. Dr. Nicolae Crețu, de la Universitatea “Transilvania” Brasov, Laboratorul Fizică Aplicată și Computațională.

RMN-ul, rezonanța magnetică nucleară, se bazează pe faptul că nucleonii, particulele constituente ale nucleului atomic, protoni și neutroni, au moment magnetic de spin. Nucleonii pot fi considerați mici magneți pentru faptul că sunt constituiți din subparticule, quarci, care au sarcină electrică și care se rotesc în interiorul acestora.

Dacă un atom are un număr par de nucleoni, atunci nucleul nu are un moment magnetic rezultant. Acest lucru se petrece pentru faptul că, atunci când avem un număr par de nucleoni, atunci acesția se grupează doi câte doi iar momentele lor magnetice se anulează.

Dar dacă există un număr impar de nucleoni, protoni și/sau neutroni, atunci nucleul va avea un moment magnetic de spin.

Dacă punem acei atomi în interiorul unui câmp magnetic continuu, vom observa faptul că atomii vor avrea o mișcare de rotație în jurul liniilor de câmp magnetic. Acea mișcare se numește precesie.

Precesia aceasta se petrece cu o anumită frecvență numită frecvența Larmor, numită astfel după matematicianul și fizicianul Joseph Larmor (1857 – 1942), cel care a descris, pentru prima dată, distribuția liniilor spectrale într-un câmp magnetic a oscilației electronilor.

La interacțiunea dintre nucleu și câmpul magnetic apare o energie potențială de interacțiune (definită de formula ћ * ωL):
ћ * ωL = γ * μN * B

ћ – constanta lui Planck redusă ( h/2π )
ωL – pulsație Larmor
γ – factor geomagnetic nuclear
μN – momentul magnetic al nucleului
B – inducția câmpului magnetic extern

ωL = 2 * π * νL

νL – frecvența Larmor
νL = γ * μN * B / h

Pentru B de 2-4 Tesla frecvența Larmor ( νL ) este de ordinul zecilor sau sutelor de MHz (vezi tabelul PDF din secțiunea “Surse”).

Știind despre existența frecevenței Larmor, dacă înlocuim câmpul magnetic continuu cu unul alternativ ce are aceeași frecvență ca frecevența Larmor, vom vedea că au loc fenomene de absorbție de energie de la câmpul magnetic către nucleele atomice. Acea absorbiție de energie poate fi pusă în evidentă de aparatura electronică a scannerului RMN.

În acest fel se folosesc spectrometrele RMN care ajută la imagistica interiorului corpului uman. Țesuturile bolnave vor avea un conținut diferit de atomi cu nucleoni în număr impar lucru ce ajută la detectarea problemelor de sănătate.

Elementele chimice care sunt vizate în analizele cu scannerul RMN sunt: 1H, 2H, 3He, 7Li, 13C, 14N, 15N, 17O, 23Na, 31P, 129Xe.

Filmat și editat de Manuel Cheța: http://tehnocultura.ro

Filmat la Universitatea “Transilvania” Brașov, Colina Universității.
Pentru varianta AUDIO: Subscribe in iTunes
SONY DSC
—–
Referințe:

– RMN: https://en.wikipedia.org/wiki/Magnetic_resonance_imaging
– Joseph Larmor: https://en.wikipedia.org/wiki/Joseph_Larmor
– imagine proton ca un magnet: https://mrimaster.com/physics%20intro.html
– lista frecvențelor Larmor: http://kodu.ut.ee/~laurit/AK2/NMR_tables_Bruker2012.pdf
– ce elemente chimice se folosesc la RMN: http://bio.groups.et.byu.net/LarmourFreqCal.phtml
– spectroscopia RMN: http://radiopaedia.org/articles/mr-spectroscopy-1
– spin magnetic în nucleoni: http://chemwiki.ucdavis.edu/Physical_Chemistry/Spectroscopy/Magnetic_Resonance_Spectroscopies/Nuclear_Magnetic_Resonance/NMR%3A_Theory
– diagramă scanner RMN: http://astarmathsandphysics.com/ib-physics-notes/117-biomedical-physics/1247-nuclear-magnetic-resonance-imagiing.html
– fizica RMN: https://en.wikipedia.org/wiki/Physics_of_magnetic_resonance_imaging
– momente magnetice ale nucleonilor: http://phys.org/news/2015-02-magnetic-moments-nuclear.html
– precesia nucleonilor: http://www.rise.duke.edu/apep/pages/page.html?001009

Categories
Tehnologie

Mașina Timpului cu Cristian Român: despre inteligența artificială cu Alexandru Becheru, cercetător la Universitatea din Craiova


Cristian Român, senior editor la Revista Știință și tehnică, autorul cărții de popularizare a științei Ultima aventură: Universul (2007) și realizatorul emisiunii Mașina Timpului de la Radio Lynx TV l-a invitat pe cercetătorul Alexandru Becheru, de la Universitatea din Craiova, să ne vorbească despre inteligența artificială.

Din filmul de mai sus aflăm că există Asociația Română pentru Inteligență Artificială – ARIA. ARIA organizează, anual, un concurs pentru cea mai bună teză ARIA în care doctoranzii din acest domeniu se duelează pentru faimă și un premiu de 1000 de euro.

Inteligența artificială nu înseamnă crearea unui software care să “gândească” asemeni unui om, ci și unul care folosește algoritmi insirați din natură. IA poate evita accidente în trafic, însă mai este foarte mult de lucru.

Chiar dacă software-ul de azi poate lua decizii complexe, nu avem de-a face, încă, cu inteligență artificală sau mașini cu conștiință de sine.

La partea de hardware se folosesc rețele neuronale și diferite experimente simulează conexiuni de câte 10 000 de neuroni. IA depinde de codul scris (software), dar și de arhitectura computatională folosită (hardware), dar cercetările merg într-o direcție pozitivă.

Pentru mult mai multe detalii despre IA si despre ce ne așteaptă în viitor urmărește filmul de mai sus.

Categories
Podcasts Stiinta Tehnologie

ET@TC 003 – Despre leduri cu Adi Pascu, Partea 3

Ledurile sau Light Emitting Diode sunt cipuri semiconductoare formate dintr-o jonctiune p-n care generează lumina chiar la zona de contact dintre cele două materiale. Ledurile sunt dispozitive solide care generează lumină printr-un proces diferit față de becurile cu incandescență:
Despre leduri ne vorbește Adi Pascu, pasionat de electrotehnică și fondatorul magazinelor de electrotehnică Mikado din Brașov.

Ledurile de 1 Watt au nevoie de radiator pentru că, altfel, se încălzesc peste temperatura de 100 de grade Celsius și se deteriorează. Unele leduri ai și ventilatoare.

Ledurile se pot porni și opri de 400 de milioane de ori pe secundă, ceea ce le face foarte bune pentru utilizarea în băi sau bucătari;
LED
Li-Fi

Vezi partea 1 aici:
https://www.youtube.com/watch?v=vUYXtOgPvMg
Vezi partea 2 aici:
https://www.youtube.com/watch?v=84mehebpj3g

Filmat și editat de Manuel Cheța: http://tehnocultura.ro

—–
Surse:
– led: https://en.wikipedia.org/wiki/Light-emitting_diode#History

Categories
Podcasts Stiinta Tehnologie

ET@TC 002 – Despre leduri cu Adi Pascu, Partea 2

Ledurile sau Light Emitting Diode sunt cipuri semiconductoare formate dintr-o jonctiune p-n care generează lumina chiar la zona de contact dintre cele două materiale. Ledurile sunt dispozitive solide care generează lumină printr-un proces diferit față de becurile cu incandescență.

Despre leduri ne vorbește Adi Pascu, pasionat de electrotehnică și fondatorul magazinelor de electrotehnică Mikado din Brașov.

Azi aflăm ce sunt ledurile albe și cum generează ele luma albă, despre spectrul ledurilor și despre diferența dintre puterea ledurilor, așa cum o precizează producătorii, și lumina mai slabă percepută de noi. Aflăm și faptul că nu poți conecta ledurile direct la sursa de energie electrică, ci că este nevoie de o rezistență de balast numită driver, care să fie și aceasta conectată la alimentare și la led.

Ledurile pot fi cumpărate și la pungă cu 1000 de leduri în care fiecare led costă 0,2 lei. Brasovul are magazine de electronice gen Mikado, Shortcut Electronic, Dioda.

Dat fiind că rezistența de balast poate afecta clima la nivel global rezistorul este înlocuit cu controllere electronice. Acestea nu produc căldură.

Teoretic, ledurile nu se ard. Ele pot funcționa chiar și zeci de ani. Cu toate acestea, ledurile se pot strica datorită faptului că, încălzindu-se, apar deplasări mecanice între piesele acesteia și pot duce la fisuri sau rupturi în cadrul ledului, fie la joncțiune, fie la zona de contacte.

Dacă vezi că un led clipește, atunci sigur este stricat.

Ledurile albe nu sunt, de fapt leduri albe. Ele generează lumină ultravioletă care întâlnește un ecran cu luminofor, o substantă care, sub influența radiatiei UV generează lumina albă, respectiv roșu, verde și albastru la un loc.

Luminoforul, un fel de vopsea, se poate întâlni și la becurile cu neon. La ledurile albe spectrul luminii generate este îngust, adică nu se generează lumină care să acopere toate frecvențele de la roșu la albastru, precum face lumina Soarelui.

Din acest motiv ledurile au un neajuns față de becurile cu incandeșcență. Becurile cu incandeșcența emit un spectru mai larg al luminii, dar orientat mai mult înspre roșu, tocmai de aceea camerele digitale trebuie setate pe opțiunea [incandescent].

Dat fiind că ledurile albe genereaza lumină roșie, verde și albastră în spectru mai îngust lumina percepută este mai slabă. Nu toate obiectele din casă vor fi luminate uniform și suficient de bine în comparatie cu lumina Soarelui.

Când te uiți la led direct vezi că are o putere de 1 Watt, dar când te uiți la obiectele din jur vezi că lumina percepută este mai slabă.

Vezi partea 1 aici:
https://www.youtube.com/watch?v=vUYXtOgPvMg
Text partea 1:
http://tehnocultura.ro/2015/07/30/ettc-001-despre-leduri-cu-adi-pascu-partea-1/

Filmat și editat de Manuel Cheța: http://tehnocultura.ro

AUDIO>> Pentru varianta AUDIO: Subscribe in iTunes
—–
Surse:
– led: https://en.wikipedia.org/wiki/Light-emitting_diode#History