Categories
Tehnologie

Multitouch – atinge și nu vei crede

De la www.envis-precisely.com.
Bazate pe tehnologia touchscreen, sistemele multitouch au câștigat o atenție deosebită în ultimii câțiva ani. Un pas mare înainte s-a făcut în 2007 când, prin aducerea pe piață a primului model de IPhone de către firma Apple, accesul maselor la această tehnologie a fost mult ușurat. Aceste sisteme nu sunt noi, încă din anii ’60 IBM a construit modele primitive de tip touchscreen iar în 1991 Pierre Wellner explica modul de creare și utilizare a tehnologiei multitouch pentru dispozitivul “Digital Desk”.

Folosindu-se de acest model mai multe companii au început să experimenteze și să aducă pe piață tot felul de dispozitive și software centrate pe sistemul multitouch. Asemenea dispozitive sunt: Microsoft Surface, iPad, LG Prada, HTC Touch, MT-50 Multitouch Table, Touchwall și multe altele.

Sistemul de funcționare

La modelele multitouch tip masă sau perete imaginea este proiectată pe sticlă sau material acrilic transparent iar în marginea monitorului sunt instalate mai multe leduri. Când degetele ating suprafața lumina infra-roșie emisă de către leduri este reflectată către senzorii din interior care interpretează aceasta ca fiind o atingere și execută o comandă în funcție de imaginea prezentă pe ecran și de gesturile făcute de utilizator.

Asemenea dispozitive pot avea încorporate și suprafețe sensibile la atingere, computerul fiind capabil să interpreteze diferite tipuri de atingere.

La telefoane tehnologia multitouch folosește două modele de implementare: modelul rezistiv sau cel capacitiv. La primul model există mai multe straturi, principale fiind două, la o mică distanță unul de altul, care, în momentul atingerii, se deformează ușor creându-se astfel un contact între ele. Contactul este interpretat drept atingere și, în funcție de poziția atingerii, este executată o comandă. Modelul capacitiv implică existența unui izolator, de exemplu sticla, pe care este aplicat un conductor transparent(cum e trioxid de indiu- In2O3). Cum corpul uman este conductor de electricitate atingerea ecranului va duce la o modificare a câmpului electrostatic a acestuia. Este determinată locația atingerii și apoi executată comanda.

Când am văzut pentru prima dată asemenea tehnologii în filme precum “Star Trek”, “Quantum of Solace” sau în seria “The Bourne” nu știam că astfel de dispozitive sunt în lucru și cât de departe au ajuns cu tehnologia. Nu sunt mulți care să își poată permite un perete multitouch acasă, dar cine ne împiedică să visăm acum că știm că există, nu?

Nu trebuie să uităm că degeaba avem dispozitivele dacă nu avem software-ul necesar să recunoască semnalele. Există programe pentru care trebuie să cumperi aparatul și vei avea deja instalată aplicația sau software gratuit pentru sisteme multitouch cum ar fi : TouchLib, CorkBoard, Multitouch Vista, GestureWorks, Community Core Vision sau Breeze.

Printre cele mai notabile aplicații multitouch se numără și CityWall, un perete multitouch instalat în centrul Helsinki, capitala Finlandei. Iată un film de prezentare:

Cei de la Infractor au făcut și ei o aplicație interesantă prin care se pot vizualiza articolele publicației New York Times. Diferite obiecte din plexiglas puse pe masă ajută la filtrarea și selecția articolelor căutate.

Tehnologia multitouch și-a făcut intrarea și în artă dovadă faptul că Seeper, o companie din Londra care are ca scop crearea de experiențe multisenzoriale a făcut sfera interactivă multitouch. Iată cum arată:

Un cuvânt am pentru sistemele multitouch de tip masă sau perete pe care, din păcate, le-am văzut numai prin intermediul internetului: senzațional. Uită de IPhone, vreau să iau micul-dejun pe o masă care îmi arată ultimele știri sau cele mai noi mailuri. Perete despărțitor trebuie să îmi arate tot felul de decoruri în funcție de cum îl ating. Și să nu uit că vreau ca bordul automobilului să fie schimbat cu unul multitouch.

Vreau prea mult? În nici un caz. Tehnologia va fi destul de curând accesibilă și sub această formă pentru tot mai mulți oameni. Mai ales că deja sunt o sumedenie de tutoriale pe internet despre cum să îți faci singur un sistem multitouch acasă. Drăguț, nu? Iată cum se face: clic aici.

Pentru cei ce vor să afle mai multe despre acest subiect mai jos sunt câteva linkuri relevante.


http://en.wikipedia.org/wiki/Multi-touch#Popular_culture_references

http://www.envis-precisely.com/blog/tag/multitouch/

http://johannesluderschmidt.de/

http://www.youtube.com/watch?v=UcKqyn-gUbY

http://techcrunch.com/2010/07/27/viola-apples-magic-trackpad-appears-multi-touch-on-any-mac-for-69/?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed:+Techcrunch+(TechCrunch)

http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id=how-it-works-touch-surfaces-explained


Categories
Tehnologie

Google- puțin altfel

Google, cel mai îndrăgit motor de căutare din România.

Cu toții suntem obișnuiți ca, atunci când nu știm ceva, să “gugălim” și să ne trezim cu informația la vârful degetelor. Ei bine, cei de la B3ta s-au gândit ca experiența de căutare să fie puțin diferită. Și încă ce diferită.

Am primit trei linkuri :
http://www.googlingwithkittens.com/
http://unevengoogle.com/
http://therevolvinginternet.com/

Intrând pe primul vom fi însoțiți peste tot de cinci pisicuțe drăgălașe. La un moment dat nu reușeam să citesc bine textele, dar nu m-a deranjat prea tare treaba asta. La al doilea link putem vedea cum ar arata imaginea dacă am aveam probleme cu monitorul. Imaginea fiind puțin înclinată ar putea să ne dea impresia ca literele vor aluneca la vale. Nu încă.

Finala celor trei linkuri este marcată de un motor de căutare care se rotește. E greu să scrii în căsuța de căutare, dar să mai și alegi saitul potrivit din listă. Simpatic și antrenant.

Bucurați-vă cu un minut de distracție. Sau mai multe.


Categories
Tehnologie

Norul – și nu e vorba de meteo

cloud computing
De la www.dvorak.org!

Este adevărat că avem de-a face cu un nor. Și totuși nu este legat de vremea dezastruoasă de la noi. Măcar unii pot pescui în oraș…

Aici este vorba despre “cloud computing”, adică “nor informațional sau nor computațional”. Mulți nu știu, dar noi am intrat de ceva timp în era “norului”. Câți oameni nu folosesc în ziua de azi un client de webmail? Sau câți oameni au profil pe Facebook? Sau Twitter? Acestea sunt caracteristice norului împricinat.

Ce este norul acesta?

Reprezintă toate aplicațiile software folosite în comun pentru a fi oferite ca și serviciu, luându-se în considerare și infrastructura, computerele și datele aferente. Oferirea de software ca și serviciu online implică activitatea de folosire și de îmbunătățire a tehnologiei computerelor având ca bază internetul, loc în care resursele comune, software-ul și informația sunt oferite către computerele și alte dispozitive la cerere.

Diagrama logică a norului.

Pe înțelesul tuturora norul computațional implică existența unor resurse și aplicații pe mai multe servere din lume unde se stochează și se prelucrează date care pot fi accesate de către diferiți clienți pe baza unor protocoale. Unele asemenea servicii sunt gratuite, vezi Yahoo Mail sau Gmail. Altele cer contribuții bănești pentru a primi serviciul, cum este firma românească de cloud-computing Appnor.

La ce e bun?

Ei bine, ideea de bază este aceea că se dorește ca oamenii să își stocheze tot felul de date pe servere din ce în ce mai performante, care pot rula aplicații mari (a se înțelege : consumatoare de resurse), utilizatorul final necesitând doar un calculator modest și o conexiune de internet. Așa că dacă vrei să scrii un document nu mai trebuie să instalezi pe computerul tău tot felul de programe, intri pe Google Docs și treaba e ca și făcută. Crearea de documente și prezentări este la un clic distanță. Vrei să îți exprimi părerea despre ceva? Îți faci cont pe WordPress.com și începi să bloguiești.

Principalii jucători din domeniul cloud-computing sunt : Google, Microsoft, Amazon, Salesforce, Skytap și IBM. În categoria aceasta mai intră tot felul de saituri de socializare, de micro-blogging sau de webmail. Unele servicii includ gestionarea unui spațiu online prin aplicații de genul Wuala.

De unde ideea asta?

Așa cum era de bănuit ideea nu e nouă, dar nu a putut fi aplicată în anii ’60, când John McCarthy, expert în știința calculatoarelor, a pomenit-o pentru prima oară afirmând că “prelucrarea informației ar putea fi cândva organizată ca un serviciu public”. Motivul? Păi, încă nu se inventase internetul. Oricum, tehnologiile de azi au fost gândite de ieri și, în mod sigur, imaginate cu mult înainte de tot felul de gânditori. De exemplu azi ne bucurăm, la matematică, de integrale și alte asemena grozăvii, necesare, dar care bagă studenții în sperieți.

Ce îmi oferă norul?

În cele mai multe cazuri norul oferă o sumedenie de aplicații care pot face aproape totul pentru noi, inclusiv jocuri care pot fi jucate direct “în nor”, la noi în calculator fiind necesare doar niște mici progrămele care ne fac legătura cu exteriorul prin intermediul browserului. Lucru bun, pentru că nu mai solicităm atât de mult resursele locale.
Acest mod nou de abordare a tehnicii informatice ne îndreaptă către un viitor în care calculatorul de acasă este transformat doar într-o ușă către restul lumii. Pe scurt toate resursele și informațiile sunt mutate din calculator în nor, cu bune și cu rele.

Cu rele!?

Doar nu credeați că totul este lapte și miere. Da, și cu rele. Susținătorii acestei tehnologii spun că datele sunt protejare mai bine dat fiind că sunt stocate pe mai multe servere, fiecare server având doar o parte din informație. Realitatea ne contrazice, așa cum poate fi citit aici, caz în care FBI a fost în stare să acceseze date personale mult mai ușor de pe servere decât din calculatorul personal. Și acest lucru este posibil pentru că, deși informațiile sunt stocate pe mai multe servere, există mereu un centru de control care ține șirul tuturor datelor, astfel că oricine are acces la panoul de control poate accesa datele căutate.

Exceptând teoriile conspiraționiste și exagerările norul reprezintă o latură a viitorului care o să își lase amprenta adânc în modul nostru de a relaționa cu tehnologia și ne va face viața mai frumoasă și mai ușoară. Totuși nu vă sugerez să postați datele intime sau compromițătoare în nor.

Linkuri utile:

http://en.wikipedia.org/wiki/Cloud_computing

http://www.videotutorial.ro/?p=3870

http://www.microsoft.com/windowsazure/

http://www.ibm.com/ibm/cloud/

http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-6868996-dragos-manac-piata-romaneasca-cloud-computing-inceput.htm

http://www.financiarul.com/articol_14611/omnilogic-cloud-computing-va-genera-25-din-venit-in-4-5-ani.html

http://www.pcworld.com/article/156820/stream_this_amd_teases_cloud_computing_game_revolution.html

http://www.dvorak.org/blog/2010/04/17/cloud-computing-makes-fbi-access-to-documents-easy/

http://money.cnn.com/video/technology/2009/06/01/fortune.tt.goog.cloud.fortune/


Categories
TechArt Tehnologie

Cu mașina de scris la… cântat

masina de scris simfonica
Lucruri vechi, meniri noi.

Universul din jurul nostru este plin de surprize. Dacă știi cum să le faci, bineînțeles. Prin 1950, Leroy Anderson, un compozitor american de muzică orchestrală, a compus “Mașina de scris”, o piesă care să elogieze mașina de scris și rolul pe care încă îl avea aceasta în 1950.

În clipul de mai jos piesa este interpretată de către percuționistul austriac Martin Breinschmid, împreună cu Strauß Festival Orchestra.

Nu pot decât admira cât de ingenioși pot fi unii oameni.

Această știre am primit-o de la The Presurfer via Neatorama. Cele două saituri sunt pline de tot felul de știri atractive și amuzante. Vă invit să le vizitați.

În contrapartidă va invit să intrați pe aM laboratory, un loc unde puteți crea chiar voi muzică, electronică ce-i drept, dar totuși frumoasă.

Intră și fă magie.

Tot ceea ce aveți de făcut este să dați clic în matricea neagră și să așteptați să înceapă muzica. Cu cât sunt marcate pătrățele de mai sus cu atât notele produse vor fi mai înalte. Se și pot șterge note dând din nou clic pe pătrățele.


Categories
Tehnologie

SETI – tot singuri?

SETI - cautarea fratilor din spoțiu
Preluat de pe http://setiweb.ssl.berkeley. edu/user_images/ SfondoSETI.jpg

Din vremuri imemoriale omul și-a pus întrebarea: ce este dincolo de nori? Ce-i drept, până de curând erau numai zei și magi după norii aceia. Odată cu cuceririle științei toți au fost aruncați în cărțile de mitologie și omul s-a hotărât să caute cu tot dinadinsul ce se află dincolo de “ultima frontieră”.

Aici intră în joc cea mai respectabilă instituție care se ocupă de studierea semnalelor care vin din spațiu : SETI. SETI este prescurtarea de la Search for Extraterrestrial Intelligence, adică pe românește “căutarea inteligenței extraterestre”. Ideea de bază, așa cum este enunțată de către cei de la SETI, este studierea tiparelor prezente în semnalele electromagnetice care vin de dincolo de Terra.

Cu ce scop? Acela de a detecta semnale care ar putea fi artificial produse și care nu ar proveni de la echipamentele de la sol sau de la sateliții artificiali ai Pământului. Diferențierea între un semnal natural și unul artificial a presupus multă muncă din partea celor de la SETI. După ce au determinat ce semnale au trebuit scoase din lista celor neconcludente, excluzând inclusiv radiațiile emise de instrumentele cu care lucrează oamenii de știință de acolo, s-au pus pe așteptat. Și ce-i drept nu au găsit încă nimic suspect.

Efortul lor însă este lăudabil datorită faptului că, prin divizia lor de cercetare, elaborează noi algoritmi de procesare a semnalelor și ajută la cartografierea Universului prin detecția de semnale de la antenele lor.

SETI- Antene folosite in proiectul ATA
Rețea de antene din proiectul Allan Telescope Array.

Institutul a fost finanțat încă de la început, din 1994, din fonduri private, abia prin 2001 și 2005 primind ajutor substanțial de la Paul Allen (cofondator Microsoft) și NASA. Încă funcționează în mare parte din donații.

În cadrul acestui mare program de cercetare mai sunt implicate și alte proiecte. Unul dintre ele este SETI@home, înființat de către David Gedye, cu sprijinul University of California, Berkeley. SETI@home folosește calculatoarele a mii de participanți pentru a procesa digital datele de la detectoarele radar. Toate aceste calculatoare, conectate prin internet, funcționează ca un supercalculator virtual, fiecare în parte primind un pachet de date de interpretat, rezultatul fiind apoi trimis la centru.

Este o încercare îndrăzneață și sunt deja câteva mii de oameni care participă voluntar în acest proiect, punându-și la dispoziție calculatorul atunci când nu au nimic important de făcut. Sunt membru și susținător al acestui proiect și consider că fiecare dintre noi trebuie să dea o mână de ajutor, așa cum poate, în domeniul care îi place. Cine este dornic să participe în acest program este invitat sa downloadeze Boinc , aplicația care va face efectiv prelucrarea datelor. Instalarea este ușoară și există opțiunea de a intra într-un grup și de a seta cât din puterea de procesare a calculatorului să fie folosită în timpul funcționării. Ba, mai mult vă alegeți și cu un screen-saver de toată frumusețea, pe care îl puteți activa atunci când vin prieteni în vizită. Sigur vor pune niște întrebări.

seti screen-saver
Un screen-saver de invidiat.

Sperăm că vor găsi ceea ce caută. Nu știm totuși cum vom reacționa la auzul unor asemenea vești. În orice caz, vom fi mândri că am participat la ceva măreț. Și în mod sigur nu suntem singuri.

Linkuri utile:


http://en.wikipedia.org/wiki/SETI

http://www.seti.org/Page.aspx?pid=1366

http://setiathome.berkeley.edu/

http://www.youtube.com/user/setiinstitute



Categories
Tehnologie

Augmented Reality

Proiect de realitate augmentată. Imagine preluată de pe http://www.ict.csiro.au/ page.php?did=26

Deși au existat proiecte de modificare a modului în care vedem lumea înconjurătoare încă din anii ’50 (vezi Morton Heilig), abia în 1992 (vezi scurtă istorie) s-au pus bazele a ceea ce este denumită realitate augmentată, ajungând ca la această dată (n. a. 07.iulie.2010) să fie accesibilă publicului larg prin încorporarea în smartphone-uri și browsere web.

Ce anume este realitatea augmentată și de ce nu i se zice “îmbunătățită”? Folosirea termenului “augmentat” implică sporirea a ceva și adăugarea de elemente cu scopul de a îmbogăți experiența realității, fiind mult mai apropiat de sensul pe care l-au avut în gând creatorii acestui concept.

Realitatea augmentată nu este altceva decât suprapunerea unor imagini și texte peste imaginea reală, totul făcându-se în timp real și cu efect imediat.
Realizarea acestui concept, însă, a impus existența unor tehnici avansate deoarece necesită prezența unui procesor relativ puternic, a unei camere video, a unui accelerometru, GPS și compasuri în stare solidă, așa cum se întâlnesc în special la smartphone-uri.

Utilizările cuprind o sumedenie de domenii, civile și militare. În sistemul medical, de exemplu, se folosește un tutore pentru a vedea cât mai exact anumite parți anatomice. Urmăriți aici un film de prezentare făcut de către Centrul ICT, din Australia. Mi se pare a fi chiar drăguț punctul în care a ajuns tehnologia, dar filmul prezintă doar începuturile, astăzi fiind un lucru obișnuit să ai instalat Junaio pe telefon. Metaio, firma care a produs Junaio, își are sediul în Germania și oferă posibilitatea de a vedea cum funcționează realitatea augmentată chiar la noi acasă prin folosirea aplicației Unifeye Viewer Flash.

Din păcate tehnologia aceasta nu va fi disponibilă prea curând și în România, sistemul fiind dezvoltat în special în SUA, Germania și Japonia (desigur).
Tot mai multe companii au început încă de la sfârșitul anului trecut “înarmarea AR” pentru a fi reprezentate în acest sistem nou, astfel ca este suficient sa îndrepți camera telefonului oriunde în jur ca să primești imediat informații despre baruri, hoteluri, stații de metrou și puncte de interes.

Următorul clip este revelator și merită văzut cu atenție.

Un alt exemplu care merită menționat este cel al integrării realități augmentate în hărți online, cum au făcut cei de la Microsoft cu Bing Maps, după cum se poate vedea aici.   Dar asta nu este tot. Companiile mari se implică tot mai mult în campanii de advertising unde se folosește AR, de curând firma Adidas lansând un spot interesant în care se poate vedea noua “dimensiune” a pantofilor sport.

Ai probleme cu automobilul și nu știi să faci reparațiile? Ei bine AR este la lucru. Dacă ai bani sa cumperi echipamentul și ți-e prea greu să înveți cum se fac reparațiile următorul clip este numai potrivit pentru tine. Se poate vedea ca sistemul recunoaște piesele indiferent de poziția lor și dă indicațiile necesare. Frumos, nu?

Să nu credeți că industria de entertainment s-a lăsat mai prejos (ce bine!) și au început lucrul în forță așa că există deja câteva jocuri pentru telefon și Xbox 360. Tot Metaio a creat un joc numit Zombie ShootAR, care există deocamdată numai pentru Nokia N95, dar se pregătește deja modelul și pentru platforme ca Windows Phone, IPhone sau Android. Alte jocuri în genul acesta sunt Pandemica și Sky Siege. Ce face un asemenea joc? Urmăriți clipul următor:

Am văzut că tehnologia aceasta este de-a dreptul uimitoare, dar unde se îndreaptă? Vă vine să credeți sau nu science-fiction-ul e mai aproape ca oricând de viața de zi cu zi. În viitorul apropiat dispozitivele folosite vor fi suficient de mici pentru a fi integrate în ochelari, cu camere video în rame iar lentilele fiind de fapt monitoare pe care primim informații în timp real.

Se vor putea face inclusiv conferințe după modelul “holodeck” folosit in serialul Star Trek. Odată cu accesul publicului larg la asemenea tehnologii se vor putea crea și folosi postere virtuale, semne de circulație virtuale, trasee turistice sau orice fel de obiecte virtuale cu care se poate interacționa.

Datorită faptului ca sistemele AR au încorporate programe și dispozitive de urmărire a gesturilor viteza de interacțiune dintre om și mașină va fi cu mult mărită. Asemenea apariției ferestrelor în interfața grafică a primelor sisteme de operare și inventarea mouse-ului, realitatea augmentată ne va schimba profund modul de relaționare cu mediul înconjurător, cu doar câteva gesturi sumare fiind posibilă realizarea de acțiuni altfel complexe.

Cu toate că dezavantajul evident este dependența tot mai mare de sisteme din ce în ce mai complexe, avantajele întrec cu mult neajunsurile (doar de s-ar mai ieftini asemenea produse!). Suntem în pragul unei schimbări majore iar anii ce vor urma ne vor pune în fața unor evenimente tehnologice la care nici nu ne gândim astăzi.
Dacă vreți sa vă informați mai mult despre subiectul acesta atunci vă invit să vizitați următoarele linkuri:

http://en.wikipedia.org/wiki/Augmented_reality

http://graphics.cs.columbia.edu/projects/armar/index.htm

http://www.metaio.com/

http://www.junaio.com/index/index/autologin/false

http://www.ict.csiro.au/page.php?did=26

http://www.ted.com/talks/lang/eng/blaise_aguera.html

http://thomaskcarpenter.com/

http://www.youtube.com/watch?v=86wnGrJpaCo&feature=channel

http://www.crunchgear.com/2010/05/17/review-aaarr-aaarrr-kill-zombies-with-zombie-shootar/


Categories
Tehnologie

Tehnologia: monedă cu două fețe

Imagine preluata de pe 45887.html. Reprezentare a transportului informației printr-un cablu.

Îmi aduc aminte o scenă amuzantă din Tranformers 2, în care un Decepticon zicea:

“- Știți ce a fost tatăl meu?… O roată, prima roată. Și știți în ce s-a transformat? În nimic! Și a facut asta cu mândrie.”

Adică, se putea transforma și nu a făcut-o pentru că își găsise scopul. La fel, tehnologia, care pare ca ne cucerește pe zi ce trece, își are scopul ei și nu trebuie să uităm asta.

Ce scop? În primul rând să ne ușureze viața și apoi să ne ajute să înțelegem Universul. Când nu se întâmplă asta ajungem pe cea dea doua față a monedei: tehnologia ne domină sau ne distruge. Oare unde duce tunelul?