Categories
Online

Știrea zilei: ACTA a fost respinsă

ACTA, tratatul care ar fi permis companiilor private să se transforme în polițiști peste internet și nu numai, a fost respins azi, 4 iulie 2012, cu 478 voturi împotrivă, 39 pentru și 165 abțineri. Așa cum remarca un comentator la statusul de Facebook a Parlamentului European putem observa că: “ACTA rejected on the United States’ Independence Day! 🙂 That’s really nice!“(via).

Simbolismul nu trebuie ignorat dat fiind că azi, de ziua Independeței SUA, Europa a câștigat un pas în independența față de companiile americane care au subvenționat din greu punerea la cale a Tratatului ACTA pe la spatele cetățenilor lumii. Am mai scris aici ce înseamna mizeria aia de act. Vezi puțin și filmul de mai jos:

TorrentFreak ne amintește că ACTA ar mai fi rămas valabilă pentru alte zece state, printre care și SUA. Lucrul interesant este că Mexic, Australia și Elveția s-au împotrivit într-un final Tratatului lăsând în urmă SUA și Maorc. Fără UE care să susțină ACTA se pare că tratatul este mort pe plan internațional. O victorie frumoasă.

Am așteptat cu oarece strângere de inimă votarea de azi și mă bucur că cel puțin în PE este cineva căruia să îi pese de drepturile netizenilor (voi scrie în curând un cuvânt despre netizeni). Torrent Frak ne îndeamnă să ne bucurăm azi pentru că este foarte probabil ca ACTA să revină sub o formă sau alta.

Un articol puțin zeflemitor la adresa lobby-iștilor scris de cei de la EDRI.org, Digital Civil Rights in Europe, spune care este cauza eșecurlui ACTA: nu s-au folosit strategi în promovarea și strângerea de simpatizanți, ci s-au folosit lobby-iști. Cei care fac lobby sunt un fel de reprezentanți de vânzări care îți vând visele din vârful stâlpului și nu au efect în situații ca promovarea ACTA.

Un lucru pe care îl știm deja ACTA nu ar fi adus mare beneficiu creatorilor de conținut europeni, de vreme ce era o acțiune menită să protejeze investițiile mericane.

Ceea ce nu știu mulți este faptul că în interiorul UE se pregătea ceva în genul ACTA prin întărirea IPR Enforcement Directive (IPRED), Directivă care este deja aplicată din 2006, și care are rolul de a proteja proprietatea intelectuală. Se discuta de ceva timp crearea unor articole care să permită o mai mare libertate companiilor de internet în a abuza de informațiile pe care le dețin pentru ca face miliția ISP-urilor.

EDRI zice bine că tot ce aveau nevoie cei din PE în perioada asta era vorba de liniște și ignoranța oamenilor. Odată cu apariția SOPA și ACTA în vizorul populației, o parte din membrii Parlamentului European (numiți MEP) au început să înțeleagă mai bine ce efect au asemenea legi asupra libertăților cetățenilor.

Un lucru nu trebuie uitat, via EDRI:ACTA is not the end. ACTA is the beginning.

IPR Enforcement Directive trebuie ținută sub lupă.

Că tot suntem de ziua independenței Europei, iată că nu ar fi rău să dăm citire Declarației de Independență a Internetului:
ȚDeclaratia

Cel puțin azi putem să ne bucurăm că avem o victorie:

Categories
Online

Another day in Paradise – proteste ACTA și lucrurile plătite

Nu mă așteptam ca discuțiile despre ACTA să prindă asemenea tracțiune. Cum era de așteptat, unii sunt pentru ACTA, alții împotrivă. O parte dintre bloggerii care sunt pentru ACTA sunt cei cărora li se fură articolele foarte mult și au dreptatea lor. ACTA nu va rezolva problema asta DACĂ va fi orientată numai pe urmărirea traficului utilizatorilor ca ei să nu mai ia materiale de pe torente.

Sunt șanse mari ca ACTA să nu îi ajute deloc. Legile (legea) care ar urma să se aplice în România după adoptrea ACTA în PE, în iunie, vor trebui să fie în mod inteligent construite, dacă e vorba să protejeze și articolele de bloguri/site-uri. Când ai auzit de legi bine construite la noi și, mai ales, de aplicarea lor?

Eftimie are dreptate când spune că ACTA nu ne place pentru că ne va fi frică să mai luăm de pe torente. Din punctul ăsta de vedere ACTA ar fi bună. Nu e român nepătat la capitolul ăsta și cred că vom învăța să ne educâm forțat și să ne orientăm către softuri free. Măcar de ar fi așa. Pirateria nu va oprită niciodată, că ne convine sau nu.

ACTA a eșuat înainte de a fi aprobată și asta tocmai pentru că se vor găsi metode să faci rost, prin internet, de orice vei vrea. Când ISP-urile gen RDS sau Romtelecom vor avea voie să îți verifice fiecare bit ce iese și vine de la tine toți se vor vedea obigați să folosească mesaje criptate, automat sau nu.

ACTA nu zice nimic de ceva atât de specific ca în filmul de la Roboți, dar evenimentul SOPA, a arătat că trebuie să ne pregătim pentru situațiile din film. De fapt, ACTA este atât de general încât lasă loc de prea multe interpretări. Faptul că zice că statele trebuie să respecte dreptul la intimitate este fix zero. Repet, după acceptarea ACTA în PE, va conta foarte mult cum vor fi puse la punct legile de la noi.

Azi, pe 11 februarie 2012, este protest anti-ACTA și în Brașov, în Piața Sfatului, la ora 17:00. Pe tema protestelor Tudor a zis că este de acord cu discuții civilizate. Zic că și una și alta sunt bune la momentul potrivit. Bogdana Butnar e explicat destul de simplu ce este ACTA și de ce are șanse mari să nu fie bună deloc.

Pentru alte informații citește varianta în română a ACTA sau cea în engleză. Bogdan Manolea a scris câteva articole pe tema ACTA încă de la început. El e probabil unul dintre puținii informați cap-coadă din punct de vedere juridic și tehnic în legătură cu ACTA.

Au apărut mai multe site-uri care protestează împotriva ACTA, printre care: Stop ACTA și Despre ACTA. Am pus și eu bannerul în sidebar. Ia-l și pune-l și tu pe blog.

Două lucruri bune are ACTA: oprirea pirateriei și a protejarea drepturilor de autor.
Două lucruri rele are ACTA: aruncă intimitatea utilizatorilor la gunoi și dă mână liberă cenzurii pe internet.
Două lucruri în care a eșuat deja ACTA: pirateria va continua iar noi vom găsi metode prin care să ascundem traficul de ochii ISP-urilor.
Două lucruri poți face în legătură cu ACTA: să fii informat citind actul și să acționezi.
Două lucruri de învățat de la ACTA: să fim mai responsabili iar companiile să își actualizeze modelul de business (vezi exemplele mele de aici, la subtitlul “Hollywood se opune mereu new media”, ultimele cinci paragrafe).

Că tot am pomenit de lucruri plătite, azi mi-am făcut update la tema profesională de blog pentru care am dat bucuros $80. Thesis 183 nu aduce prea multe lucruri noi, dar abia aștept Thesis 2. În lucrurile care îmi sunt importante prefer să plătesc pentru că un soft plătit are oarece avantaje. I am a happy Thesis user. O sâmbătă faină clanurilor anti-ACTA.

Categories
Online

ACTA sau negarea importanței new media în cultura modernă

ACTA nu este un acord rău prin faptul că vrea să oprească pirateria, ci prin faptul că a fost negociat în secret, este foarte vag și creează premiza adoptării unor legi de-a dreptul abuzive în țările care vor da dovadă de prea mult zel.

Zilele acestea am căutat să înțeleg mai bine ce înseamnă și am citit acordul, am citit explicațiile legate de el și am strâns o serie de materiale pe care le voi publica într-un articol viitor. În acest articol vreau să scriu numai puțin despre motivul din spatele ACTA: frica reprezentanților old media față de internet ca mijloc de răspândire a informației fără control centralizat. Oamenii puternici de la Hollywood nu au acceptat încă faptul că trebuie să se adapteze vremurilor noastre dacă vor să atragă mai mulți consumatori.

PirateBay, pirateria și new media

Toate trei au loc bine determinat împreună. New media este obținerea conținutului oricând, oricunde și pe orice fel de dispozitiv. Princippile new media cer democratizarea creării și distribuirii de conținut. Se aprinde un beculet? Da. Cu cât sunt mai mulți oameni care creează conținut, cu atât Hollywood va pierde mai mult pe termen lung.

În documentarul Steal This Film (2006) vedem de ce Pirate Bay are o susținere așa de mare în Suedia și de ce pirateria online ajută la progresul cultural. “Erezie”, îmi veți sări în cap cu toții, prieteni, familie sau cititori.

Dacă afli că zeci de milioane de oameni vizitează Pirate Bay lunar îți dai seama că hiena hollywoodiană a mirosit sânge. “Potențiali clienți”, au răcnit magnații în timp ce își băgau cu furie furculița în ceva zeci de mii de dolari care le erau serviți la micul dejun. Imaginează-ți dacă Hollywood ar reuși să oblige o parte din acei oameni să cumpere filmele lor câți bani ar face?

Tocmai de aceea au făcut în 2006 presiuni asupra Administrației SUA care, la rândul ei, a făcut presiuni asupra Ministrului Justiției în Suedia. De acolo lanțul slăbiciunilor a dus la abuzuri împotriva Pirate Bay și a ISP-ului care îi susținea. De ce abuzuri? În Suedia nu există lege care să te condamne pentru descărcarea de filme de pe torente, deci tot fac ei acolo este legal din punct de vedere al țării respective.

Un exemplu interesant prin care pirateria a ajutat un autor este cel al lui Paulo Coelho care a afirmat pe blogul lui că “vânzările de cărți sunt în creștere de când cititorii le-au pus pe site-uri P2P”. În articolul Welcome to pirate my books el zice că de la 3000 de exemplare The Alchemist vândute în 1999 a ajuns la peste 12 milioane în 2012 tocmai pentru că oamenii au aflat pentru prima oară de acel volum pe site-urile de piraterie.

Prin 2005 a fost făcut un spot în care Arnie și Jackie Chan de plângeau situația industriei cinematografice și ziceau că pirateria îi duce la faliment. Bunch of bullsh*t. Ai văzut vreun actor să moară de foame sau vreo companie care are legătură cu industria de entertainment să dea faliment? Motivele care se aduc în susținerea ACTA și SOPA (legea aia nu a murit de tot, va reveni) sunt de-a dreptul lipsite de realitățile cotidiene. Dacă blochezi accesul total la Pirate Bay nu vei vedea creșterea vânzărilor la filmele de la Hollywood.

Destui oameni iau de acolo pentru că este free, sau altfel spus, mai accesibil. Dar Hollywood mai are încă de învățat destule despre accesibilitate și preferă în schimb să pompeze milioane de dolari în activități de lobby (mită legală, că altceva nu este aia) prin care să convingă Congresul SUA că trebuie să fie aruncați la închisoare cei care iau filme de pe torente.

Urmărește documentarul Steal This Film și vezi partea cealaltă a situației.

Hollywood se opune mereu new media

Când au apărut casetele audio, casele de discuri din SUA au plâns că li se fură munca. La fel au făcut când au apărut casetele video. La fel și cu DVD-urile. Și de fiecare dată au învățat că trebuie să fie în ton cu tehnologia, să se adapteze și să ofere conținutul și prin aceste noi medii. Și au văzut că este bine. Au avut ceva bani de câștigat de pe urma casetelor și DVD-urilor.

Care este concluzia din asta? Că tu trebuie să fi acolo unde este consumatorul. Că tu trebuie să îi dai conținutul în forma în care o vrea și îi place. ACTA vrea să îi aducă pe marii de la Hollywood acolo unde suntem noi, dar nu pentru a ne oferi filme în formatul în care îl dorim, ci pentru a ne da cu bâta în cap și pentru a transforma o abatere civilă în infracțiune. Bineînțeles ACTA face mai mult caz de cei care folosesc pirateria pentru a scoate bani din asta și este oarecum mai moale cu cei care iau pentru uz personal. Moale în sensul că permite statelor semnatare, dacă vor, să ofere pedepse mai mici, dar nu exclude închisoarea.

În toată tevatura asta Hollywood nu va câștiga mai mulți fani. Dacă va ajunge cuțitul la os vor fi destui oameni care să boicoteze lansările de filme de prin Europa, la fel cum a pățit cel mai mari furnizor de hosting mizerabil, Go Daddy. După ce mulți oameni și-au mutat domeniile de la ei, au știut să nu mai susțină SOPA.

It’s all about the money and the power. Valabil pentru grozavii de la MPAA și RIAA.

Ceea ce ei nu înțeleg și nu pot controla, internetul și, mai precis, liberul transfer de informație oricând, oriunde și oricum, vor să ucidă. Da. Pirateria este pe de-o parte rea și pe de altă parte bună. Este rea pentru că distribuie copii pentru care ar fi trebuit să se plătească și este bună pentru că ne invață un lucru: schimbă modelul de business când vezi că lucrurile scapă de sub controlul tău.

De ce atâția oameni din România au Windows piratat? Săracii de la Microsoft au spus că nu pot oferi softul mai ieftin pentru că ar veni cei din SUA, l-ar cumpăra și l-ar vinde mai ieftin acolo. Nu știu dacă asta e prostie crasă sau inflexibilitate, dar sigur se găsesc metode mai bune prin care să îi oferi românului ceea ce își dorește la un preț rezonabil. (Ocazie cu care mi-am tăiat craca de sub picioare de la orice fel de advertising pe blog de la Microsoft).

Când un salariu minim la noi este pe la 600 de lei, cum crezi că va da omul 1000 de lei pentru un Windows 7? Nu va da. Și îi va fi mai simplu să plătescă pe cineva să i-l instaleze gratuit. Potențialul client a fost pierdut. Microsoft îl poate da în judecată, dar nu se justifică costurile când fac asta poate sute de mii de oameni. Un lucru interesant este că în China nu s-a dus nimeni să se ia de pirateria de acolo. Sau în Iran, unde Guvernul Iranian oferă acces pe baza CNP-ului oricărui iranian la orice fel de soft inventat vreodată.

Așadar, în cazul celor de la Hollywood, mergi și dai cu bâta în cap acelor oameni la care poți ajunge și drintre care sunt unii care plătesc bilete la cinema. Proverbiala situație în care îl bați pe cel care e mai slab ca tine. Mai slab, dar nu singur.

În documentarul Steal This Film II (2007) poți vedea foarte bine de ce metode noi de a răspândi informația au însemnat mereu piraterie pentru cei ce doreau să dețină controlul. Tiparul a fost un pericol real pentru mai marii secolelor al XVI -lea și al XVII-lea tocmai pentru că aduce informația sub nasul oamenilor.

Filmele și muzica nu sunt tocmai informație utilă, dar modul în care sunt distribuite prin servicii P2P a tras deja un semnal de alarmă. Adu-mi frate conținutul aproape de mine și dă-mi-l la un preț accepatbil și vei avea o creștere în vânzări. Dacă oprești acum pirateria nu vei vedea mai mulți bani în buzunar. Scuze, pirateria nu poate fi oprită.

De ce crezi că sevicii care fură în nesimțire, ca vplay.ro, au atât de mare succes? Pentru că fac ce face și Netfilx în SUA. Aduce omului în casă toate filmele la care s-ar uita, pe bani puțini. Dacă industria de entertainment ar face același lucru, ne-ar aduce filmele aici, în România, și nu ai mai vedea alții care fură și fac bani sănătoși în urma pirateriei.

Un alt exemplu interesant este cel al iTunes. Ei au început moda vânzării melodiilor la bucată și au ajutat industria muzicală, nu au blocat-o. Până să apară vânzarea de melodii la bucată pe iTunes ca să iei melodia preferată trebuia să cumperi un întreg album. Și nu îți convenea mereu. Și acum iTunes este lăudat pentru inițiativa asta.

Totuși, când am vrut să cumpăr animația Boudin de pe iTunes, la numai $1.99, am văzut că e valabil numai pentru cei din SUA. Și este o animație excepțională pentru care aș fi dat doi dolari, doar am Paypal. Mă blochezi? Deci înseamnă că merg pe un alt serviciu de hoți, 220.ro și văd acolo Boudin. Gratuit.

Modelele învechite de a face business și inflexibilitatea fac din giganții lumii ăsteia niște prădători fără cap. Pirateria nu va fi oprită niciodată, oricât veți încerca să fortați legi abuzive. În schimb, gândiți o soluție de compromis, care să aducă un beneficiu ambelor părți. Microsoft, dacă ai tăia din funcționalitățile Windows și l-ai da la maxim 200 de lei zău de nu ar cumpăra mai mulți. La fel și cu jocurile video. Dă-mi variante limitate, poate cu mai puține nivele, dar care îmi oferă aceeași expriență, și la un preț accesibil.

Jos ACTA

Pirateria ne-a arătat că legile drepturilor de autor pot fi absurde uneori. De ce zic asta? Răspunsul îl găsești în articolul despre copryright scris de mine cu ceva timp în urmă. Mi se pare foarte ciudat ca o lege care ar fi trebuit să ofere autorului dreptul de a-și câștiga pâinea din creația lui să îi ofere aceluiași autor drepturi asupra acelei creații și la zeci de ani după moartea lui.

Adică și în mormânt tre să pape?! I don’t buy it. Expresie americană, dedicată nimeni altuia decât Hollywood-ului. Acum nu mai ai voie să faci un film cu Albă ca zăpada și cei șapte pitici pentru că Disney deține drepturi de autor. Drepturi de autor pe o poveste care ne aparține nouă, tuturora. De când schimbarea asta ciudată? De când nu ne-am implicat noi în luarea de decizii și au decis alții pentru noi.

Vorbe de final: urmărește acest documentar și informează-te mai mult despre internet. Tehnologia modelează civilizația și e de datoria noastră să înțelegem că informația este petrolul secolului XXI.

Categories
Online

Scapi de SOPA și dai de mama ei: ACTA [actualizat: model de email și listă emailuri]

Ziceam cu alte ocazii că SOPA/PIPA au murit, dar că războiul nu s-a terminat. Deși este de ceva ani în lucru Tratatul ACTA a fost pus din nou în centrul atenției și atitudinile nu au întârziat să apară.

ACTA, Anti-Counterfeiting Trade Agreement, este un tratat international care merge pe linia SOPA, dar împinge limitele cenzurii mult mai departe. Se știe de el din 2008, cel mai rău este că negocierile se fac în secret și că se va vota în Parlamentul European în primăvara asta. Pe 16 decembrie 2011 Consiliul Uniunii Europene a semnat deja actul și va urma votarea.

De ce este așa de rău tratatul ăsta? Nu rău. Scuze. O mizerie incredibilă. Dacă SOPA dădea voie guvernelor și companiilor să ceară blocarea site-urilor pentru încălcarea drepturilor de autor, ACTA va merge mai departe și va obliga ISP-urile (RDS, de exemplu) să verifice ORICE informație trece prin serverle lor ca să se asigure că nu sunt transmise date cu drepturi de autor. Dacă li se pare că ceva nu e în regulă îți vor bloca accesul la internet.

Da. Mailurile tale și discuțiile pe chat vor fi monitorizate la tot pasul. Nu pot accepta asta și să zic că “asta e lumea în care trăim”. Nu. Ăsta nu e un răspuns. Cine e petrecut un timp oarecare pe internet știe că asemenea măsuri înseamnă CENZURĂ. Pentru incapacitatea unor dobitoci ca cei de la MPAA de a face un marketing mai bun (ca să evite pirateria) și pentru lăcomia autorităților europene (dap, banii circulă și acolo), vom avea de plătit fiecare dintre noi.

Iată mai jos două filme care sunt sigur că te vor interesa:

și al doilea, care explică puțin mai multe:

Cu ne putem opune unor asemenea măsuri ciudate? Ei bine, primul pas este să trimiți un mail către reprezentanții noștri din Parlamentul European. Avem și noi vreo 20-30 de oameni trimiși acolo. Am trimis deja un email către reprezentanții noștri. Trimite și tu email și spune NU Tratatului ACTA. Lista cu emailuri și modelul de email o găsești pe Zoso.ro. La mai bine!

Later Edit: Se pare că Vali a șters comentariile în care găsisem un model de email. Îl voi posta aici. Cine a scris acel model mă poate trage de mânecă și îl voi trece aici. Mersi fain. Am aflat sursa modelulului de email. Vali a dat drumul înapoi la comentarii acolo, așa că e bine.

Model de email trimis către europarlamentarii noștri. Nu trebuie să fie exact, dar ca idee îl poți vedea mai jos:

Stimate euro-parlamentar,

Prin prezenta vă informez, ca cetățean al României și ca cetățean al Uniunii Europene, de opțiunea mea în legătură cu Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA – Anti-Counterfeiting Trade Agreement).

Prezentarea acestui Tratat este făcută în cele două filme de mai jos:
– http://www.youtube.com/watch?v=citzRjwk-sQ
– http://www.youtube.com/watch?v=p_bERAf5KAg&feature=related

Acest tratat, va avea ca efect distrugerea drepturilor mele și a concetățenilor mei români și europeni de a accesa Internetul și de a schimba liber informații și opinii.
Menționez că sunt de asemenea împotriva deciziei Consiliului Uniunii Europene din 28 septembrie 2008 care susține acest proiect.
Drepturile mele la libera exprimare precum și drepturile mele fundamentale vor fi puternic restrânse și, dacă ACTA va fi adoptată de
Parlamentul European, chiar și drepturile dumneavoastră din punct de vedere politic și social vor putea fi încălcate din cauza acestui Tratat.
– ISP-urile (furnizorii de servicii internet) vor fi responsabili din punct de vedere legal pentru ceea ce fac utilizatorii lor pe Internet,
obligați să acționeze ca o veritabilă Securitate Comunistă (după modelul sistemului de cenzură comunist din China)
– Medicamente generice care ar putea salva vieți ar putea fi interzise.
– Interesele deţinătorilor de drepturi de proprietate intelectuală sunt puse mai presus de libertatea de exprimare, viaţa privată şi alte drepturi
fundamentale.
– Prevederile din versiunea finală a Acordului, al căror înţeles nu va fi clarificat înainte de ratificarea ACTA, sunt vagi şi riscă să fie interpretate în moduri care ar
putea permite incriminarea unui număr mare de cetăţeni, pentru delicte triviale.
Modalitatea în care s-a realizat negocierea Acordului îl privează de credibilitate democratică şi de claritate juridică.
Dacă va fi ratificat, Acordul va avea implicaţii majore pentru libertatea de exprimare, accesul la cultură şi viaţa privată, va afecta comerţul internaţional şi va reprezenta un obstacol în calea inovării.[1]
Deși văd necesară apărarea drepturilor de autor, nu pot fi de acord cu posibilitatea încălcării drepturilor fundamentale și libertatile cetățenești ale cetățenilor români și europeni, așa cum sunt ele stabilite de Tratatul de la Lisabona, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, Tratatele Uniunii Europene și Constituția României.

Având în vedere asta și faptul că probabil doriți să participați și la următoarele alegeri pentru Parlamentul European vă solicit expres să nu susțineti acest proiect de Tratat.

Cu considerație,

Spor la trimis mailuri 😀

Later edit 2: Vali a inchis prăvălia și sper că doar temporar. Așadar, trebuie să pun aici adresele de mail către aleșii noștri:

“elena.basescu@europarl.europa.eu” ;
“theodordumitru.stolojan@europarl.europa.eu” ;
“monica.macovei@europarl.europa.eu” ;
“traian.ungureanu@europarl.europa.eu” “cristiandan.preda@europarl.europa.eu” ;
“marian-jean.marinescu@europarl.europa.eu” ;
“iosif.matula@europarl.europa.eu” ;
“sebastianvalentin.bodu@europarl.europa.eu” ;
“petru.luhan@europarl.europa.eu” ;
“rares-lucian.niculescu@europarl.europa.eu” ;
“oana.antonescu@europarl.europa.eu” ;
“adrian.severin@europarl.europa.eu” ;
“rovana.plumb@europarl.europa.eu” ;
“ioanmircea.pascu@europarl.europa.eu” ;
“silviaadriana.ticau@europarl.europa.eu” ;
“dacianaoctavia.sarbu@europarl.europa.eu” ;
“corina.cretu@europarl.europa.eu” ;
“victor.bostinaru@europarl.europa.eu” ;
“georgesabin.cutas@europarl.europa.eu” ;
“catalin-sorin.ivan@europarl.europa.eu” ;
“ioan.enciu@europarl.europa.eu” ;
“norica.nicolai@europarl.europa.eu” ;
“adinaioana.valean@europarl.europa.eu” ;
“renate.weber@europarl.europa.eu” ;
“adinaioana.valean@europarl.europa.eu” ;
“cristiansilviu.busoi@europarl.europa.eu” ;
“tudorcorneliu.vadim@europarl.europa.eu” ;
“george.becali@europarl.europa.eu” ;
“laszlo.tokes@europarl.europa.eu” ;
“iuliu.winkler@europarl.europa.eu” ;
“csaba.sogor@europarl.europa.eu” ;
“vasilicaviorica.dancila@europarl.europa.eu”