Categories
Podcasts Stiinta

TIS 007 – De ce suntem mai mult bacterie decât om?

Fiecare ediție a Tehnoculturei ce este difuzată la TVS Brașov cuprinde și întrebarea săptămânii. În episodul 7, despre Laser am primit o întrebare interesantă a cărei răspuns îl vezi îl filmul de mai sus. (TIS – Tehnocultura, Intrebarea Saptamanii)

Episodul 7 a fost despre laser:
– video: https://www.youtube.com/watch?v=_saBwF0gzas
– text: http://tehnocultura.ro/2015/02/27/tehnocultura-tvs-007-laserul/

Acum te invit să vezi întrebarea săptămânii, care vine de la Carmen, din Făgăraș. Am primit întrebarea pe pagina de Facebook și spune așa: Manuel, de ce zici că suntem mai mult bacterii decât oameni?

Ei bine, Carmen, întrebarea este foarte potrivită și am o știre dezamăgitoare pentru mulți fanatici ai purității corporale: noi suntem înconjurați peste tot de bacterii. Pe piele, în urina noastră, în stomacul nostru și în intestinele noastre. Peste tot sunt bacterii.

Toate aceste bacterii formează microbiomul iar noi suntem într-o relație de simbioză cu el. Bacteriile de pe pielea noastră ne protejează de atacuri bacteriene din afară iar cele din intestinele noastre ne ajută la digerarea fructelor și legumelor.

Microbiomul numără 100 de mii de miliarde de celule iar corpul nostru are numai 10 000 de miliarde de celule. 90% din celulele din noi sunt celule de bacterie, dar ele sunt foarte mici, astfel că microbiomul cântărește maxim 3% din greutatea noastră.

În caz că nu știai noi, dar și multe animale de pe Terra, cum ar fi vacile, de exemplu, nu putem digera vegetalele. De aceea avem nevoie de bacterii care să digere acele vegetale pentru noi.

În schimbul vegetalelor bacteriile eliberează substanțe nutritive și vitamine pe care corpul nostru le folosește.

Avem aici un ajutor reciproc, tocmai de aceea când auzi de tehnici detox care scot toate bacteriile din intestine, să te ferești de ele. Acelea aruncă la gunoi bacteriile bune din noi.

Un lucru interesant: apendicele, despre care se știa că nu are vreun rol semnificativ, are, de fapt, rolul de a menține o rezervă de bacterii bune. Acele bacterii bune sunt eliberate în intestin după ce suferim de diaree, de exemplu.

Un alt lucru de știut: ai auzit des că preparatele din carne putrezesc în noi. Nimic mai fals. Carnea de dizolvă complet în stomac. Vegetalele sunt cele care au nevoie de mai multă muncă, muncă depusă de microbiom. De fapt, și aici fi atentă, fenomenul de putrefacție are loc în intestine, unde vegetalele sunt prelucrate de bacterii.

Sorry să îți zic, dar noi ne hrănim cu resturi de la bacterii. Asta-i viața!

AUDIO>> Pentru varianta AUDIO: Subscribe in iTunes

Citește și:
despre microbiom
putrefacția vegetalelor în intestinele noastre

Categories
Stiinta

Anatomie: cum funcționează organele din tine?

Dacă vrei să înveti multe lucruri noi, atunci trebuie să te abonezi la canalul de YouTube numit TED Ed. Din cele câteva sute de filme educative publicate de-a lungul anilor ai multe lucruri de învățat despre natură, oameni, știință și cultură.

În acest articol am făcut o selecție de filme educative de la TED Ed din ultimii doi ani care au ca centrul atenției unele organe umane. Atunci când știi anatomie și cum funcționează organele din tine, știi ce trebuie să faci ca să te protejezi și ca să te dezvolți normal.

În filmul de mai sus poti vedea cum funcționează inima. În timpul vietii noastre inima bate de 2 miliarde de ori iar modul în care funcționează poate fi mai bine înțeles din filmul următor:

Sângele plin cu dioxid de carbon vine de la corp prin vene și ajunge în atriul drept, este apoi împins prin ventriculul drept și artera pulmonară către plămâni, unde preia oxigenul. Sângele oxigenat vine câtre inimă în atriul stâng și este apoi pompat prin ventriculul stâng și aortă către corp prin artere și capilare.

Cum funcționează rinichii?

Rinichii funcționează precum senzorii și au grijă să reguleze fluidele din corp, detectează deșeurile și eliberează minerale, vitamine și hormoni la nevoie.

Sângele trece prin rinichi zilnic de 20 – 25 de ori iar aceștia filtrează aproximativ 180 de litri de sânge în fiecare zi.

Pentru aceasta sângele intră în rinichi prin artera renală care se divide în artere tot mai mici până ajung la cei 1 milion de nefroni, care au rolul de a filtra sângele. Aici mineralele și vitaminele din sânge sunt retrimise în circulație prin vena renală. Ce nu este bun este trimis prin ureter către vezica urinară.

Nefronii au grijă să trimită și o parte din apă înapoi spre corp dacă nu avem suficient de mult lichid în corpul nostru. Este situația în care urina este galbenă. Rinichii mai pot activa vitamina D, secretă hormonul numit renin (mărește presiunea sanguină) și hormonul eritropoietină (mărește producția de celule roșii).

Functionarea plămânilor

Respirăm de 15-25 de ori pe minut iar prin plămâni trec aproximativ 10 000 de litri de aer pe zi.

Când respirăm aerul oxigenat întră în plămâni prin gură, faringe, laringe, trahee și apoi bronhii. Ca să inspirăm diafragma determină mărirea cutiei toracice iar aerul intră în plămânii măriți.

Bronhiile se divid în multe bronhiole care au la capătul lor alveole. Plămânii nu sunt goi pe dinăuntru, ci trebuie văzuți ca niște bureți. Alveolele vin în contact direct cu capilarele care au sânge plin de dioxid de carbon adus din corp. Prin procesul de difuzie oxigenul trece în hemoglobină iar dioxidul de carbon întră în alveole.

Apoi, când expirăm diafragma se relaxează și cutia toracică se micșorează. Astfel aerul plin de dioxid de carbon este scos din corp.

Cum funcționează mirosul?

Putem distinge 10 000 de mirosuri diferite și putem face aceasta datorită epiteliului olfactor, care este format din celule receptoare olfactoare. Există 40 de milioane de asemenea celule în nasul nostru. Cu alte cuvinte, există celule nervoase (neuroni) în interiorul nasului care au rolul de a detecta substanțele chimice pe care le inspiri.

Când o moleculă intră în nas, ajunge la mucusul din interiorul nasului, se dizolvă și apoi intră în contact cu celulele olfactoriale care genereaza un curent electric. Acel curent electric este trimis apoi prin tractul olfactor către creier.

Mirosul se formează atunci cănd o substanță excită mai multi neuroni diferiți. Fiecare substantă excită doar anumiți neuroni și așa putem deosebi un miros de altul. Lucru bun: acești neuroni speciali sunt schimbați o dată la patru săptămâni.

Mirosul afectează și gustul pe care îl are mâncarea.

Cum funcționează ficatul?

Ficatul este o mică uzină de 1,4 kg din noi. El are rolul de a filtra sângele care vine de la inimă și de la intestin. Lobulele din ficat au rolul de a prelucra carbohidrații, grăsimile și vitaminele. Carbohidratii sunt transformați în zaharuri care sunt stocate în ficat ori trimise în corp după nevoie.

Ficatul filtrează toxinele din sânge fie prin distrugerea lor și folosirea pentru necesitățile corpului, fie prin eliminarea lor către rinichi sau către intestine.

Ficatul generează proteine pentru plasma din sânge, creează colesterol și vitamina D. Toxinele distruse sunt apoi trimise către bila hepatică și, de acolo, în intestin unde ajută la descompunerea grăsimilor, distrugerea unor microbi sau pentru a neutraliza acidul din stomac.

Pielea: cum se fac cicatricile?

Pielea este cel mai mare organ din corp. Poate avea o suprafață de până la 2 metri pătrați. Cicatricile rămân foarte mult timp pe piele pentru că, atunci când are loc o tăiere a pielii, zona respectivă se umple cu proteina numită colagen.

Colagenul, generat de celule fibroblaste, care este pus în acele cicatrici, întrerupe conexiunile normale din cadrul matricei intra-celulare. Astfel, acea matrice nu mai are orientare aleatorie ca înainte, ci este direcționată după zona rănii. Tocmai de aceea cicatricile rămân mult timp cu noi.

Ce face pancreasul?

Pancreasul este situat în spatele stomacului și ajută la reglarea acidității din stomac, la generarea sucurilor pancreatice, dar și la eliberarea hormonilor insulină și glucagon. Bonus: câinii au ajutat la descoperirea tratamentului cu insulină pentru diabet.

Insulina are rolul de a micșora cantitatea de zahăr din sânge iar glucagon are rolul de a mări cantitatea de zahăr din sânge la nevoie.

Când avem prea mult zahăr în sânge de la mâncare generarea de insulină duce la transporarea zahărului în exces către celule unde este folosit ca energie ori pentru a fi depozitat.

Diabetul apare atunci când echilibrul dintre insulină și glucagon este afectat. În lipsa insulinei zahărul mult din sânge duce la îngroșarea sângelui ceea ce duce la atacuri de cord, insuficiență renală și la accidente vasculare cerebreale.

De asemenea, lipsa insuline înseamnă că zahărul necesar nu mai ajunge la celule pentru a fi depozitat sau pentru a fi folosit ca sursă de energie.

Ochiul: de ce lăcrimăm?

Ochiul lăcrimează foarte des, mai ales când există particule de praf în aer. Pentru a functiona ochiul trebuie protejat mereu, astfel că este umezit în permanență.

Glandele lacrimale sunt cele care creează un lichid care are rolul de a acoperi ochiul și de a prelua praful și bacteriile ce vin în contact cu acesta.

Despre creier

Rolul hipocampusului

Hipocampusul este o zona din interiorul creierului care ajută la memorarea pe termen lung. Atunci când învățăm ceva nou informatia ajunge la hipocampus și apoi este trimisă către exteriorul creierului, în cortex, unde este salvată permanent.

Dacă elimini hipocampusul, oamenii nu mai pot ține minte lucruri noi.

Cum percepe creierul durerea?

Durerea este o senzație pe care o percepem diferit de la om la om. Poate varia în intensitate și poate fi de mai multe feluri, dar este o senzație creată ca răspuns a afecțiunilor unor țesuturi.

Când pui mâna în foc, de exemplu, neuroni din cadrul mâinii numiți nociceptori trimit semnale către coloana vertebrală și creier iar creierul creează senzația de durere.

Boala Alzeheimer

O dată la fiecare 4 secunde cineva de pe Glob primește diagnosticul de boală Alzheimer, cel mai cunoscut tip de demență.

Alzheimer este generată de formarea unor noduri din proteine în locuri unde nu ar trebui să fie și, astfel, blocheză comunicarea dintre neuroni. Neuronii care nu mai pot comunica sunt apoi distruși unul câte unul.

La început boala afectează hipocampusul, lucru ce duce la pierderea memoriei de lungă durată.

Aceste noduri de proteine se extind în zonele unde se procesează găndurile logice, apoi în zonele unde se procesează emoții și apoi în zona cortexului provocând paranoia. Când ajunge în spatele creierului memoria pe termen lung este ștearsă apoi funcțiile involuntare sunt afectate și ele.

Rezultatul? Moartea.

Cât la sută din creier folosim zilnic?

Tu îți folosești tot creierul, nu doar 10%. Faptul că folosești doar atât este un mit.

Mitul provine din faptul că pentru anumite activități ai nevoie de doar 16% din celulele creierului să fie active și nu tot creierul odată. Cănd schimbi activitatea se modifică și zonele active din creier. Acest lucru se întâmplă pentru a nu consuma prea multă energie.

Zahărul și creierul

Zaharurile sunt, de fapt, carbohidrați, dintre care amintim sucroza, fructoza, glucoza, lactoza, dextroza, maltoza, amidonul. Când mănânci zahăr creierul generează dopamină ceea ce te face să te simti bine și să vrei mai mult zahăr.

Categories
Stiinta

Cum funcționează plămânii?


Din fericire nu trebuie să ne aducem aminte să respirăm, pentru că am avea mari probleme în acel caz. Ted-Ed ne prezintă o lecție simplă despre cum funcționează plămânii, acele organe care ne permit să introducem oxigen în corp și să expirăm dioxidul de carbon.

Respiratul este un act inconștient dirijat de către creierul nostru. Aerul ajunge în plămâni după ce diaframa determină mușchii costali să măreasă volumul toracelui. În acest timp aerul intră în plâmâni trecând prin gură sau nas, apoi prin trahee și apoi prin cele două bronhii. La capetele bronhiilor, care sunt extrem de ramificate, se află niște saci de aer numiți alveole.

Când inspirăpm oxigenul adus în plămâni ajunge în alveole și, de acolo, în hemoglobină, o proteină din interiorul celulelor roșii. Celulele roșii au rolul de a duce oxigenul la celule și de a aduce dioxidul de carbon de la acestea.

Atunci când hemoglobina ajunge la alveole oxigenul din plămâni trece în hemoglobină iar dioxidul de carbon de la hemoglobină trece în alveole prin procesul numit difuzie.

Apoi mușchiul diafragma contractă cutia toracică iar dioxidul de carbon este expirat. După acest proces respirația își începe ciclul din nou. Respirăm de 15 – 25 de ori pe minut și nici o secundă nu trebuie să ne batem capul cum să facem acest lucru.

Categories
Tehnologie

Google Body Browser – anatomie interactivă

google-body-browserSe pare că Google nu se complace în poziția de gigant al internetului și al explorării așa că a dezvoltat o aplicație Web 3D (care nu necesită plug-in-uri suplimentare) care ne permite să vedem anatomia corpului uman în detalii minuțioase.

Body Browser, de la Google, este o aplicație medicală care ne poate ajuta pe toți să înțelegem unde se află un anume os și să vedem și faptul că majoritatea dintre noi avem ceva mai mulți neuroni între urechi.

Știrea am primit-o astă noapte de la Googlesystem și nu m-am putut abține să nu mă joc și eu. Pot spune că este incredibil ce pot face oamenii într-un browser în zilele noastre. Aplicația este ușor de folosit, dar din câte am înțeles nu va merge decât pe browserele care folosesc Web 3D, în stadiul lor beta, și cel mai probabil va funcționa pe Chrome (eu am Chrome 9). Mai multe detalii aici.

Abia prin 2011 toate browserele vor putea folosi Web 3D, așa că până atunci eu zic că merită să îți instalezi Chrome 9 ca să vezi ce frumusețe de anatomie înveți. Navigarea, pe drept o pot numi așa, prin diferitele părți ale corpului se face ușor prin mutarea slider-ului din stânga. Dacă vrei să ajungi la un anumit organ, îl scrii în căsuța din dreapta. Atenție: toate denumirile sunt în engleză. Clic pe imaginea de mai jos și apucă-te să înveți mai multe legat de anatomie. Groovy.
google-body-browser-preview
(alt link la Zygote Body)

Dacă nu poți folosi aplicația iată mai jos un film de prezentare. Numai așa, să crape vulpea în călduri (Firefox) de ciudă.