Categories
Stiinta Tehnologie

Linkurile zilei 044b – Relativitatea specială, viteza luminii, temperaturi absolute pozitive, azot pur, fulerene, bacterii, drone rabatabile, USB 3.1, IPv6, Hydaway, van Gogh 3D

Linkurile zilei prezintă o selecție de pagini web de unde poti afla știrile zilei legate de știință, tehnologie, cultură. Aceste linkuri sunt selectate din zeci de canale de YouTube si alte câteva zeci de website-uri care publică zilnic informații din mai multe domenii.

Selecția Linkurile zilei te ajută să îți mărești cunoștințele generale, dar și te ține în temă cu cele mai noi informații din lumea științei și tehnologiei. În fiecare zi, de luni până vineri, după orele 20 va apare un nou articol Linkurile zilei la Tehnocultura.

=========

Știrile zilei: luni seara, 18 mai 2015

Featured:

Știință

1. Curs fizică: relativitatea specială a lui Einstein, masă relativistă
2. 5 întrebări pe care ți le-ai pus întotdeauna
3. Este azotul pur mai bun pentru roțile automobileleor decât aerul?
4. Cum au oprit olandezii vânturile
5. Curs anatomie: scheletul

6. HCT: sfaturi pentru o alimentație sănătoasă
7. Orice ai încerca nu poți încâlca teoria relativității a lui Einstein
8. Fulerenele C60, C70 și altele de acest gen: mingi nanoscopice de fotbal din atomi carbon
9. De ce nu există o temperatură absolută pozitivă limită?
10. Computere ultrarapide: microchipul fotonic din siliciu tot mai aproape de realitate

11. Prezența masculilor într-o populatie este un lucru benefic
12. Unde este gripa aviară?
13. Bacteriile refac medicamentele în canalele menajere?
14.

Tehnologie

1. EPFL a creat dronele rabatabile
2. USB 3.1 si conectorul Tip C sunt deja o realitate
3. IPv6 explicat
4. Hydaway, sticla de apă care se pliază și se ascunde ușor în buzunar
5. Un go-kart nebunesc cu motor cu reacție

6. Beton care se repară singur
7. Turnurile auto ale Volkswagen din Augsburn, Germania
8. Vechiul tun anti-buncăr numit Micul David
9.

Cultură/societate

1. Definiția termenului “sexy” prin lume
2. Picturile lui van Gogh în 3D
3.

Categories
Stiinta Tehnologie

Linkurile zilei 022 – Planeta murmură, cimpanzei inteligenți, comete, Saturn, coloratie structurală, bacterii, ADN, bere, placebo, Adrian Buzatu, gaura neagră, “find my phone” în Google, plăci video, Nokia, viitorul religiei

Linkurile zilei prezintă o selecție de pagini web de unde poti afla știrile zilei legate de știință, tehnologie, cultură. Aceste linkuri sunt selectate din zeci de canale de YouTube si alte câteva zeci de website-uri care publică zilnic informații din mai multe domenii.

Selecția Linkurile zilei te ajută să îți mărești cunoștințele generale, dar și te ține în temă cu cele mai noi informații din lumea științei și tehnologiei. În fiecare zi, de luni până vineri, după orele 20 va apare un nou articol Linkurile zilei la Tehnocultura.

=========

Știrile zilei: joi, 16 aprilie 2015

Featured:
Legea lui Moore are 50 de ani

Știință

1. Planeta murmură datorită valurilor oceanice
2. Cimpanzeii din Senegal folosesc sulițe create din crengi pentru a văna maimuțe mici din familia Galagidae
3. Lumină care se rotește în zbor
4. Rosetta: până la urmă cometele nu au câmp magnetic
5. S-a descoperit singurul flamingo negru din lume

6. Punctele albe de pe Saturn conțin apă
7. Marte ar putea avea apa lichidă
8. Izolatori topologici (interiorul este izolator, suprafața conduce curentul electric) via magnetism de tip van Vleck
9. Cum își recunoasc bacteriile propriul ADN
10. Un univers închis se poate extinde la infinit

11. Cum îsi șchimbă cameleonul culoarea? Procesul se numește colorație structurală iar culorile astfel create se numesc culori irizate (fazanul, de exemplu).
12. Memoria: nu ne aducem aminte exact trecutul
13. De ce rămân tatuajele atât de mult timp în piele?
14. Cum poți fi salvat de la chinul gâdilatului?
15. 20 de Sv/h, de 3-4 ori mai mult decât cantitatea ce ucide pe loc, este radiația din interiorul reactoarelor de la Fukushima (mai multe despre radiația nucleară)

16. Cum se obține berea?
17. Rezonanța magnetică nucleară ne arată cum fac încheieturile noastre când le pocnim
18. Despre placebo
19. Adrian Buzatu | TEDxUniversityofGlasgow – Ingredientele Universului
20. ART@CMS – arta și fizică la un loc

21. Chimia rubarbei, frunzele sunt otrăvitoare
22. Mașina timpului – Gaura neagră super-masivă. Nanosonde spaţiale
23. Sistemul Solar nu este în același plan cu galaxia
24.

Tehnologie

1. 10 tehnologii depăsșite de vremurile noastre
2. UE va avea mult de muncă pentru a demonstra că Google a abuzat de puterea sa în lumea căutărilor pe internet
3. Twitter va transforma pagina sa principală într-un portal de știri
4. Caută “find my phone” în Google pentru -ați găsi telefonul. Telefonul trebuie să fie conectat la contul tău Google și sa aibă WiFi pornit sau datele mobile pornite
5. Cele mai bune plăci video ale lunii aprilie 2015

6. Cele mai bune procesoare ale lunii aprilie 2015
7. Lenovo M83 Tiny, model de calculator AIO – All in one
8. Nokia cumpără Alcatel
9. Legea lui Moore are 50 de ani
10.

Cultură/societate

1. Viitorul religiei
2. Cum a apărut obieciul unui șofer desemnat în SUA
3. Big Think: Pericolele corectitudinii politice
4. TED: Regândirea capitalismului
5.

Categories
Podcasts Stiinta

TIS 007 – De ce suntem mai mult bacterie decât om?

Fiecare ediție a Tehnoculturei ce este difuzată la TVS Brașov cuprinde și întrebarea săptămânii. În episodul 7, despre Laser am primit o întrebare interesantă a cărei răspuns îl vezi îl filmul de mai sus. (TIS – Tehnocultura, Intrebarea Saptamanii)

Episodul 7 a fost despre laser:
– video: https://www.youtube.com/watch?v=_saBwF0gzas
– text: http://tehnocultura.ro/2015/02/27/tehnocultura-tvs-007-laserul/

Acum te invit să vezi întrebarea săptămânii, care vine de la Carmen, din Făgăraș. Am primit întrebarea pe pagina de Facebook și spune așa: Manuel, de ce zici că suntem mai mult bacterii decât oameni?

Ei bine, Carmen, întrebarea este foarte potrivită și am o știre dezamăgitoare pentru mulți fanatici ai purității corporale: noi suntem înconjurați peste tot de bacterii. Pe piele, în urina noastră, în stomacul nostru și în intestinele noastre. Peste tot sunt bacterii.

Toate aceste bacterii formează microbiomul iar noi suntem într-o relație de simbioză cu el. Bacteriile de pe pielea noastră ne protejează de atacuri bacteriene din afară iar cele din intestinele noastre ne ajută la digerarea fructelor și legumelor.

Microbiomul numără 100 de mii de miliarde de celule iar corpul nostru are numai 10 000 de miliarde de celule. 90% din celulele din noi sunt celule de bacterie, dar ele sunt foarte mici, astfel că microbiomul cântărește maxim 3% din greutatea noastră.

În caz că nu știai noi, dar și multe animale de pe Terra, cum ar fi vacile, de exemplu, nu putem digera vegetalele. De aceea avem nevoie de bacterii care să digere acele vegetale pentru noi.

În schimbul vegetalelor bacteriile eliberează substanțe nutritive și vitamine pe care corpul nostru le folosește.

Avem aici un ajutor reciproc, tocmai de aceea când auzi de tehnici detox care scot toate bacteriile din intestine, să te ferești de ele. Acelea aruncă la gunoi bacteriile bune din noi.

Un lucru interesant: apendicele, despre care se știa că nu are vreun rol semnificativ, are, de fapt, rolul de a menține o rezervă de bacterii bune. Acele bacterii bune sunt eliberate în intestin după ce suferim de diaree, de exemplu.

Un alt lucru de știut: ai auzit des că preparatele din carne putrezesc în noi. Nimic mai fals. Carnea de dizolvă complet în stomac. Vegetalele sunt cele care au nevoie de mai multă muncă, muncă depusă de microbiom. De fapt, și aici fi atentă, fenomenul de putrefacție are loc în intestine, unde vegetalele sunt prelucrate de bacterii.

Sorry să îți zic, dar noi ne hrănim cu resturi de la bacterii. Asta-i viața!

AUDIO>> Pentru varianta AUDIO: Subscribe in iTunes

Citește și:
despre microbiom
putrefacția vegetalelor în intestinele noastre

Categories
Stiinta

Ce este ADN-ul? Vezi online cursul celor de la AK Lectures

Cei de la AK Lectures prezintă o multime de cursuri online din care poți învăța, foarte detaliat, despre anumite subiecte. În cadrul lecțiilor despre ADN vei învăța despre acizii nucleici, compozitia lor, nucleotide, modelul 3D al ADN-ului, cum se poate adăuga o nouă sectiune în ADN, cum se poate desface ADN-ul în părți componente, care este legătura dintre ADN și ARN și de ce proteinele sunt sintetizate pe baza ARN, nu pe baza ADN.

Bonus: Citește despre ADN și rolul său.

Vei vedea că ADN-ul este construit dintr-o secvență de zaharuri (pentoze numite deoxiriboze), la care se adaugă o parte fosfat și apoi sunt puse în legătură cu una dintre cele patru baze: adenină, guanină, citozină, timină.

Fiecare acid nucleic, fie el ADN sau ARN, este un polimer liniar care este compus din monomeri numiți nucleotide. Acele nucleotide sunt compuse din deoxiriboze, un grup fosfat și o bază A, G, C, T. Vei vedea că ADN-ul și ARN-ul sunt chiar foarte asemănătoare, motiv pentru care se și pot face traducerile din ADN în ARN.

Bonus: Universitatea București are o descriere a acizillor nucleici aici. Ce este ADN-ul?

Când te uiți mai aproape la compoziția acizilor nucleici vezi că grupurile fosfat și zaharurile stau pe exteriorul lanțului ADN iar bazele pe interior.

Acidul nucleic poate fi extrem de lung datorită faptului că există legături de hidrogen între bazele adiacente care se împerechează în acest fel: A-T, C-G. Mai există forțe de atracție van der Waals între șirurile consecutive de baze.

Asadar, ai forțe legături de hidrogen între bazele complementare și forțe van der Vaals între diferitele rânduri de baze.

Pentru cei ce doresc să afle mai multe despre ADN, cum este construit și manipulat, am lista de filme YouTube mai jos:
1. Introducere în lumea acizilor nucleici
2. Compoziția acizilor nucleici
3. Nucelotide și nucleoside
4. Modelul Watson-Crick al ADN-ului
5. Experimentul Meselson și Stahl
6. Topirea și recombinarea ADN-ului
7. Structura ARN-ului
8. Polimeraza ADN
9. ADN circular, ARN si virusuri
10. Tipuri de ARN

Extra:
11. Locuri de începere și de terminare a transcrierii
12. Polimeraza ARN
13. Codul genetic
14.Exoni și introni ai ARN
15. Codoni start/stop
16. Enzime de restricție și secvențe de palindroame
17. Introducere în biotehnologie
18. Marcarea unor gene sau portiuni din ADN
19. Plasmide Bacteriere și crearea unor gene noi
20. Amplificarea ADN-ului cu ajutorul recției de polimerază în lanț
21. Secvențierea Sanger a ADN-ului

Extra1:
22. Folosirea virusurilor bacteriofage pentru a multiplica gene artificiale (lambda phage / recombinare genetică)
23. Cum creezei biblioteci de gene?
24. Cum modifici ștergi sau adaugi părți unor gene existente?
25. Cum poti schimba un singur aminoacid dintr-un cod genetic?
26. Cum folosim bacterii pentru a genera proteine necesare în medicină?
27. Generarea proteinelor folosind celule animale (eucariote)

Bonus: atât de bun este ADN-ul încât numai câteva greame ar putea stoca toată informatia existentă în lume acum. Citește mai multe aici.

Bonus1: Cum poti folosi cunoștințele de biochimie și despre ADN ca să creezi un leac pentru SIDA? S-a creat un vaccin anti-HIV (Nature).

Categories
Stiinta

Banii sunt foarte murdari. Un motiv în plus să folosești cardul!


Bancnotele merg din mână în mână foarte des. Cele mai mici bancnote, cum ar fi cele de 1 leu, circulă mult mai des decât cele de 200 de lei din motive evidente. Pe când în SUA se folosesc bancnote făcute din hârtie, noi folosim unele din polimeri, practic bancnote din plastic.

De ce este importantă distincția? Pentru că bancnotele din polimeri nu rețin pe atât de multe bacterii pe cum fac cele din hârție. Un lucru trebuie ținut minte: bancnotele circulă prin multe mâini și poți găsi pe ele bacterii fecale sau vaginale. Cine a lucrat pe post de casier știe că banii miros în funcție de omul ce îi folosește și că acei bani au foarte multe bacterii pe ei.

Important: folosește cât mai des cardul ori spală-te pe mâini după ce folosești bancnotele.

Categories
Stiinta Tehnologie

Atacul superbacteriilor și insectele detective


Recunosc că titlul este puțin bombastic, dar nu este câtuși de puțin fals. În genere superbacterii sunt numite acele bacterii care au dezvoltat o rezistență crescută la contactul cu agenți anti-bacterieni. Deși asemenea bacterii apar în medii sterile, ca spitalele, unele au început să apară și în casele oamenilor. Nu este un caz general și nu avem de-a face cu epidemii de genul, însă este bine de observat fenomenul.

Aici avem o problemă. Dacă tratamentele anti-bacteriene ce le luăm nu își mai fac efectul din cauza acestor bacterii rezistente, atunci suntem în situația de a da de o epidemie împotriva căreia suntem neputincioși.

În SUA 23 000 de oameni au murit în anul 2012 din cauza unor bacterii rezistente la anti-biotice. O treime din cei infectați cu tuberculoză generată de bacterii rezistente au murit. Nu e deloc un lucru bun.

Cum se dezvoltă aceste bacterii rezistente? Bacteriile devin mai rezistente prin trei metode: în primul rând reușesc să împrumute cod genetic de la alte bacterii moarte (proces numit transformare), în al doilea rând preiau codul genetic de la viruși ce au atacat alte bacterii de la care au luat cod genetic (transducție) sau prin transfer direct de cod genetic către alte bacterii (conjugație).

Astfel, penicilina sau tetraciclina nu mai au efectul dorit motiv pentru care cercetătorii de la Universitatea din Oregon au început testele cu PPMO, o moleculă ce are rolul de a modifica funcționarea genelor din codul genetic al bacteriilor. Un alt mod prin care cercetătorii vor să atace bacteriile este prin folosirea unor viruși numiți bacteriofagi.

Ca sfat simplu: nu folosi antibiotice dacă ai răceală. Răceala nu este generată de bacterii, ci de viruși. La fel, dacă doctorul îți cere să consumi antibiotice respectă rețeta și folosește toate pastilele exact cum ți s-a cerut. În felul acesta te asiguri că bacteriile rele din tine mor și că nu rămân în urmă altele care ar putea deveni rezistente. Plus, nu consuma pastile antibiotice fără rețetă.

Insectele ajută la investigarea crimelor

Din filmul de mai sus afli cum prezența anumitor insecte sau viermi în cadavre poate oferi indicii despre timpul morții unei persoane. Procedeul se numește entomologie criminalistică și ajută la stabilirea morții știindu-se faptul că în diferitele etape ale descompunerii corpului uman (putrefacție – fermentație – descompunere uscată și scheletizare) doar anumite insecte sau viermi își găsesc culcușul în cadavru.

Pe scurt, criminaliștii vor descoperi larve, dacă acel cadavru are mai puțin de o lună, apoi vor găsi la fața locului musculițe (muscă de carne) cât corpul mai are ceva fluide în el, apoi, când corpul devine deja uscat, vei descoperi musca coștiugului (coffin fly), apoi vor veni gandacii hoit ce vor mânca ligamentele și ce mai este uscat iar apoi acarieni și larve de molii se ocupă de curățenia finală.

Aș vrea să văd că și la noi echipele de investigatori sunt așa de specializate. Știi cumva ce tehnică se folosește la noi?

Categories
Stiinta

Suntem mai mult viruși și bacterii decât oameni

În lista cu 30 de filme educative s-a strecutat și filmul de mai sus de unde aflăm că microbiomul, totalitatea microorganismelor care trăiesc în sombioză cu noi, are mult mai multe celule decât există în corpul uman.

Trebuie să știi că 100 de mii de miliarde de bacterii sunt în tine în acest moment. Omul e compus din 10 mii de miliarde de celule. Adică are de 10 ori mai puține celule decât bacterii.

E drept, toate bacteriile din noi fac maxim 3% din greutatea noastră totală, dar vitaminele B sau K nu pot fi generate de corpul nostru, asftel că avem nevoie de bacterii să ne ajute. Om pur nu există. Bacteriile din noi sunt prietenii noștri și trebuie să le tratăm cu respect. Acestea au dimensiuni de 100 de ori mai mici decât celulele noastre iar virușii sunt cam de 100 de ori mai mici decât bacteriile.

UPDATE 05 iunie 2016: Un nou studiu arată că există un raport de 3 la 1, nu de 10 la 1 iar cantitatea de bacterii este de numai 0,2% din greautatea corpului, nu 3%. Studiu Nature.

Așadar, când auzi de medicamente care sunt gata să distrugă toate bacteriile din corpul tău, sau flora interstinală, mai bine vorbește cu medicul inainte de a te distruge pe tine însuți.

Fără bacteriile din noi, care să ne ajute în sintetizarea anumitor substanțe importante pentru corp, noi am muri. Microbii și bacteriile ne țin în viață.

Mai trebuie să amintim de viruși, care sunt la limita de jos a ceea ce putem numi viață, dar pot fi extrem de nocivi. Noi ne-am dezvoltat și am crescut fiind obișnuiți să luptăm cu o parte din viruși.

Iată ce pot face ei:

Dar știai un lucru? Există aproximativ 100 000 de elemente în genomul uman a căror origine o poți găsi într-un virus antic și de demult. Acele elemente fac 8% din codul nostru genetic și este cod genetic lăsat în urmă de virușii cu care s-au întâlnit oamenii de-a lungul sutelor de mii de ani. Doar 1.2% din codul nostru genetic este conținut de gene care au rolul de a genera proteine. Într-un fel, noi suntem mai mult viruși decât suntem oameni.

Află mai multe despre omul, mai mult virus decât om, de la Daily Galaxy, în articolul Planeta Virus.

Interesant să afli că tu ești parte atât de intimă cu natura și cu planeta. Mai interesant să afli că tu ești minoritar în corpul tău. Vezi altfel lumea, nu?

Un lucru de care am aflat mai curând este acela că avem de la viruși proteinele sincitină și EFF-1, proteine care permit celulelor să se unească în grupuri mari și să creeze organe, cum sunt mușchii sau pielea. Cu alte cuvinte, fără viruși nu am fi evoluat în organismele complexe de acum. Acele proteine permit virușilor să rupă membrana celulelor, motiv pentru care acele proteine sunt bune și pentru distrugerea membranelor celulelor care sunt în interiorul unui grup de celule.

Categories
Cultura Stiinta Tehnologie

Recomandări TehnoCultura #1: plantele vorbesc, universuri paralele, matematici ciudate și lupta contra cancerului

Am o mulțime de surse și de subiecte despre care aș putea să scriu, dacă aș avea câte 8 ore numai pentru Tehnocultura, dar mai am alte două joburi și doua bloguri, așa că subiectele despre care nu scriu în detaliu vor fi publicate în articole-recomandări.