Categories
Stiinta Tehnologie

Linkurile zilei 048 – Catalin Alexandru Duru – Hoverboard, iLectureOnline, relativitatea lui Einstein, laser, tritiu, exoplanete, fizica particulelor, Saturn, baterii Li-ion, Logjam, RSA vs DSA, video gaming

Linkurile zilei prezintă o selecție de pagini web de unde poti afla știrile zilei legate de știință, tehnologie, cultură. Aceste linkuri sunt selectate din zeci de canale de YouTube si alte câteva zeci de website-uri care publică zilnic informații din mai multe domenii.

Selecția Linkurile zilei te ajută să îți mărești cunoștințele generale, dar și te ține în temă cu cele mai noi informații din lumea științei și tehnologiei. În fiecare zi, de luni până vineri, după orele 20 va apare un nou articol Linkurile zilei la Tehnocultura.

=========

Știrile zilei: vineri, 22 mai 2015

Featured:
Record mondial: românul Catalin Alexandru Duru a parcurs 275.9 m pe primul hoverboard practic

Știință

1. iLectureOnline: dacă zbori cu viteza luminii și te uiți în oglindă, îți poți vedea imaginea ta? (relativitatea specială a lui Einstein) / Transformarea Lorentz /
2. Cum să obții grafenă mai ușor?
3. Bacteriile cooperează
4. Un vaccin pentru pojar, dar mai multe pentru gripă. De ce?
5. Folosirea laserilor pentru a printa nanotuburi pe suprafețele materialelor: Gecko style

6. Chimia veninului de păianjen
7. Despre gene, meme (informație care se transmite și evoluează asemene genelor) și treme (meme care se reproduc cu ajutorul tehnologiei)
8. Albinele vor primi ajutor de la autoritățile din SUA
9. De ce au paratrăznetele vârful ascuțit?
10. Un litru de apă cu tritiu în loc de hidrogen an fierbe în mai puțin de o oră datorită descompunerii radioactive a tritiului

11. Mituri despre vreme
12. Astronomie: despre satelitul Europa
13. Concurs IAU: numește exoplaneta
14. NASA: oferă-ți sugestiile pentru planeta Marte si poți câștiga 5000 de dolari
15. De ce clipim?

16. Astronomie: Săptămâna 25-31 mai 2015 pe cer
17. Astronomie: Planeta Saturn
18. iLectureOnline – Fizica particulelor: cum s-a ajuns la ideea de atom format dintr-un nucleu cu sarcină electrică pozitivă și un înveliș cu sarcină electrică negativă? / Descoperirea pozitronului / Descoperirea pionului / Cele 4 forțe ale naturii / Forța nucleară tare / Forța electromagnetică / Forța nucleară slabă / Forța gravitațională / Particule subatomice (peste 400 descoperite) / Particule subatomice, p2 / Ce sunt leptonii? / Ce sunt quarcii, p1 / Ce sunt quarcii, p2 / Barionii sunt creati din quarci

19.

Tehnologie

1. Poduri cu case pe ele
2. Baterii Li-ion: defecte văzute ca avantaje
3. Securitate IT: este este vulnerabilitatea TLS numită Logjam?
4. RSA sau DSA pentru chei de autentificare SSH?
5. Cum se fac printerele 3D?

6. Noua versiune Android: M
7. Buhnici: review automobil electric Tesla Model S P85D (2014) / Video – 0 la 100 km/h in 3s
8. Temperatura procesorului versus performanța acestuia
9. Bicicleta electrică: Faraday E-Bike
10. Record mondial: românul Catalin Alexandru Duru a parcurs 275.9 m pe primul hoverboard practic / Sursa

11. Video gaming: Ce fel de plăci video sunt bune pentru gaming?
12.

Cultură/societate

1.

Categories
Podcasts Stiinta

C@TC 004 – De ce explodează sodiul în apă

Cât de mult sodiu pus în apă este necesar pentru a genera o explozie? De ce ia foc sau chiar explodează sodiul în apă?

Despre racția sodiului cu apa ne povestesc Nicoară Lavinia și Panait Ramona, de la anul I Master, Universitatea “Transilvania” Brașov, Facultatea Design de Produs și Mediu, secția Design de Produs pentru Dezvoltare Durabilă și Protecția Mediului:

Profesor coordonator: Dana Perniu, prof. dr. la Facultatea Design de Produs și Mediu.

Sodiul sau natriul, are simbolul Na și este în grupa I a Tabelului Periodic al Elementelor. Este în grupa numită a metalelor alcaline.

Sodiul are un număr de 11 electroni cu 1 singur electron pe ultimul strat. Din acest motiv sodiul dorește să elimine acel electron neîmperecheat astfel că, la contactul cu apa, interacționează cu aceasta și generează NaOH, hidroxidul de sodiu sau soda caustică.

Odată cu generarea sodei caustice, așa-numită bază în lumea chimiei, se generează și hidrogen care, datorită temperaturilor ridicate ce însoțesc reacția dintre sodiu și apă, se aprinde.

Formula generală este aceasta:
metal alcalin + apă = bază + hidrogen
sau
Na + H2O = NaOH + H2

Atunci când bucata de sodiu este mai mică decât un bob de fasole sodiul arde și plutește la suprafața apei. Se generează scântei atunci când cantitatea de apă este chiar puțină, așa cum se poate vedea în ultima parte a experimentului.

Atunci când bucata de sodiu ce este pusă în apă este mai mare decât un zar sodiul explodează și este proiectat la metri distanță. Reacția este violentă datorită generării exploziei coulombice.

Intr-o explozie coulombică electronii de la metal sunt cedati în mediul înconjurător iar în metal mai rămân ioni pozitivi. Intre acești ioni pozitivi apare o forță de respingere foarte mare iar metalul începe să se rupă în multe bucăți și generează, astfel, o explozie.

In cazul experimentului cu sodiul și apa, electronii pleacă de la sodiu și sunt folosiți în cadrul NaOH. In urmă rămân numai ioni pozitivi de sodiu care încep să se respingă.

Odată ce forțele de repulsie și-a început efectul bucata de metal începe să se rupă în multe bucăți mai mici iar acele bucăți, intră la rândul lor, în contact cu apa creând o reacție în lanț care se petrece foarte repede, respectiv avem de-a face cu o explozie.

Explicația exploziei sodiului în apă a fost făcută de curând de cercetătorul american Phillip E. Mason, de la Institute of Organic Chemistry and Biochemistry, Academy of Sciences of the Czech Republic, și este dezvoltată în filmul realizat de acesta:

Explozia nu este datorată generării gazului de hidrogen, ci apare în urma reacției în lanț caracteristice exploziei coulombice.

Detaliile studiului realizat de Phillip E. Mason pot fi citite pe Nature Chemistry:
http://www.nature.com/nchem/journal/v7/n3/full/nchem.2161.html

Cod referintă pentru studiu: doi:10.1038/nchem.2161

In filmul de mai sus vedem cum sodiul plutește deasupra apei, dat fiind că are densitate mai mică decât apa.

Apa s-a colorat în vișiniu pentru că s-a folosit un indicator chimic numit fenolftaleină pentru a scoate în evidență crearea unei baze, adică a hidroxidului de sodiu.

Atunci când se lucrează cu metale alcaline, adică cele din grupa I din Tabelul Periodic al Elementelor, trebuie folosit echipament de protecție.

Anumite metale alcaline ard la simplul contact cu aerul. Un asemenea exemplu este litiul, tocmai de aceea este interzisă deteriorarea acumulatorilor din Li-ion din telefoanele mobile. Ruperea lor poate duce la combustia bateriei.

Litiul din acumulatorii Li-ion se găsesțe sub formă de LiCoO2 și nu este inflamabil la contactul cu aerul, deși este interzis contactul direct cu pielea sau cu mucoasele. A se evita praful de LiCoO2.

Problema principală în cazul deteriorării unui acumulator de Li-ion constă în faptul că, atunci când bateria funcționează, se eliberează ioni de litiu în baterie iar aceștia sun foarte reactivi, luând foc inclusiv la contactul cu aerul.

Toate experimentele ce implică folosirea metalelor alcaline trebuie făcute sub supraveghere adultă și cu echipamente de protecție adecvate.

Filmat și editat de Manuel Cheța: http://tehnocultura.ro

AUDIO>> Pentru varianta AUDIO: Subscribe in iTunes

—————–
Extra
– de ce explodeaza sodiul in apa, teorie: https://www.youtube.com/watch?v=CArZeDTwVh4&feature=em-uploademail
– de ce explodează sodiul în apa, experiment: https://www.youtube.com/watch?v=LmlAYnFF_s8
– explozie Coulombică: http://en.wikipedia.org/wiki/Coulomb_explosion
– baterie Li-ion: http://en.wikipedia.org/wiki/Lithium-ion_battery#Electrochemistry
– LiCoO2, oxid de cobalt-litiu, compus folosit în bateriile Li-ion:
http://en.wikipedia.org/wiki/Lithium_cobalt_oxide
– precauții la manipularea LiCoO2:
http://www.mk-usa-inc.com/MSDS/MSDS-Cobalt%20Lithium%20Oxide.pdf