Categories
Tehnologie

Analizorul armonic al lui Albert Michelson, un calculator mecanic pentru analiza Fourier


Calculatoarele mecanice sunt precursoarele calculatoarelor de azi. Printre calculatoarele mecanice pot fi amintite abacurile, riglele de calcul, Pascaline, artimometrele, motoarele diferențiale și analitice ale lui Babbage și casele de marcat.

Bill Hamack, aka The Eingineer Guy de pe YouTube, a descoperit, împreună cu un coleg de-al său, faptul că pe vremea aritmometrelor și a motorului analitic, adică pe la finele secolului al XIX-lea, exista și analizorul armonic al lui Albert Michelson.

Albert Michelson, fizician american, a ajuns să fie cunoscut pentru calcularea vitezei luminii și pentru experimentul Michelson-Morley, experiment ce a demonstrat că nu există eterul. Se știe mai putin faptul că a realizat un calculator mecanic, practic un dispozitiv cu roți dințate, tije și arcuri pus în mișcare de o manivelă, dispozitiv care putea face analiza Fourier.

Analiza Fourier nu este altceva decât aproximarea unor funcții cu ajutorul unor sume. Sunt implicate și calcule ale sinusurilor și cosinusurilor, fapt ce face din acest calculator mecanic un aparat excepțional.

Aritmoterele și casele de marcat de la finele sec XIX putea face operații aritmetrice simple, motorul diferențial al lui Babbage putea face calcule polinomiale, dar nu exista un aparat care să fie în stare să calculeze funcții ce implică cosinusuri, de exemplu. Bill Hamack explică rolul fiecărei roți dințate, a tijelor și arcurilor în cele patru filme de prezentare.

Pe măsură ce aflu tot mai multe despre tehnologia din urmă cu mai bine de 100 – 150 de ani, realizez tot mai mult faptul că au avut un nivel tehnologic chiar foarte ridicat pentru vremurile respective. Ingeniozitatea umană uimește în orice epocă ai întâlni-o.

Să nu uit: găsești un ebook PDF ce explică, în detaliu, cum funcționează analizorul armonic al lui Albert Michelson pe site-ul Engineer Guy.

Categories
Tehnologie

Eșecuri în tehnologie: PicturePhone, tastatura Dvorak și casetele video Betamax


Bill Hamack, The Engineer Guy, a făcut o serie de trei filme din care aflăm de ce unele tehnologii au eșuat și, de multe ori, motivul principal nu este unul de natură tehnică. Uimitor este faptul că unele tehnologii eșuează pentru că au apărut înaintea vremii lor, o expresie adesea folosită pentru a defini invenții care erau revoluționare, dar pe care societatea nu era pregătită să le accepte.

Așa cum am mai scris mai demult aici, printre tehnologii care au fost înaintea vremii lor se numără și QUBE, un sistem ce “îți permitea să participi la sondaje ce aveau loc live la televizor.”

Primul eșec din seria creată de Bill Hamack este PicturePhone, a Bell Labs, divizie a AT&T, un model premergător videoconferințelor. PicturePhone își dorea ca, odată cu transmiterea sunetului, să transmită și imaginea celui cu care stăteai de vorbă. Apartul se folosea de aceleași fire de cupru pentru a transmite un semnal alb-negru și se folosea de senzori CCD pentru înregistrarea imaginii. Pentru anul 1964 acesta era un lucru revoluționar.

PicturePhone a eșuat pentru că oamenii nu erau pregătiți să accepte asemenea tehnologie.

Următorul eșec în listă este tastatura Dvorak. Tastatura QWERTY a fost inventată în 1870. A fost folosită pentru a încetini viteza de tastare a grefierilor și a rămas în uz ca tehnologie până în zilele noastre tocmai pentru că a existat dinaintea tastaturii Dvorak. La fel, Dvorak era numai cu puțin mai bună decât QWERTY, astfel că mutarea la acel model nu a fost considerată justificată.

Videoplayerul Betamax, introdus în 1976,, aparat folosit pentru a reda filmele de pe casete video, a pierdut în fața JVC și a casetelor sale VHS în anul 1986. Aparatul de la JVC era mai ușor decât Betamax și casetele VHS puteau rula filme timp de două ore, cu o oră mai mult decât casetele Betamax:

Categories
Tehnologie

Bill Hamack ne explică cum funcționează un bec [video]

bill-hamack-engineerguy-cum-functioneaza-un-bec-explicatie-videoÎn așteptarea unei binecuvântări de la Providență ca săn am și eu într-un final internetul înapoi scriu doar câte un articol pe zi, dar am găsit puțin timp să scriu câteva cuvinte despre Oktoberfest pentru Blogdebere.ro, a lui Chinezu. În rest, te invit să te bucuri de un nou material educativ.

Bill Hamack ne arată din nou cât de fașcinantă este tehnologia din jurul nostru explicându-ne cum funcționează banalul bec. Așa cum am zis de multe ori, lucrurile simple din jurul nostru sunt puțin mai mult decât ni se par nouă a fi.

Becurile, acum parte a istoriei iluminatului casnic, au filamentul din Tungsten format dintr-o dublă spiră. Unii oameni cred că becul are vid înăuntru. Nu. Interiorul becului are Argon, un gaz inert, care permite filamentului să se încălzească fără a-l strica.

Lumina este generată prin trecerea curentului electric prin filament. Cea mai mare parte din energia generată este, de fapt, căldura care nu este tocmai utilă. Azi avem la îndemână becuri cu tub de neon ( de la Neon, gazul) și ledurile care devin din ce în ce mai accesibile și sunt mult mai bune.

De ce sunt ledurile mai bune? Pentru că au durata de funcționare de 25 000 până la 100 000 de ore față de 8000 de ore a becurilor cu filament. Plus că lumina generată este mai puternică și mai aproape de spectrul natural, cu care suntem obișnuiți când dăm nas în nas cu Soarele.

Gata, copii. Fiți gata de luat notițe. Via [HowToGeek].

Categories
Tehnologie

Cele 7 criterii de design ale dispozitivelor mobile

bill hamack 7 criterii de design ale telefoanelorBill Hamack este un nene foarte de treabă care se pare că este și inginer. Și încă unul celebru. Îmi plac foarte mult emisiunile lui în care explică modul de funcționare a lucrurilor. Nu e totuna să te folosești de ceva sau să știi cum funcționează.

În filmul de mai jos el explică, pe scurt, cele 7 criterii de care trebuie să țină cont inginerii în realizarea telefoanelor. Unele mi se par cât se poate de logice. Iată care sunt criteriile: compactibilitatea, preferințele consumatorilor, disponibilitatea energiei, resursele economice, unoașterea materialelor, nevoile sociologice și limitările culturale!

Fiecare dintre aceste criterii are o explicație foarte simplă și clară din partea lui Bill. Meseria unui inginer nu este legată numai de calcule și desene tehnice, ci are și o componentă umană. 😀 Urmărește filmul de mai jos ca să înțelegi cum de au evoluat telefoanele în ceea ce sunt azi. O sâmbătă frumoasă împreună cu telefonul tău îți doresc!

Categories
Stiinta Tehnologie

Din ce sunt făcute și cum funcționează LCD-urile?

componenta si functionarea monitor lcdBill Hamack ne prezintă din ce este compus și cum funcționează un monitor LCD. A trebuit să învăț mai multe despre monitoare LCD când am participat la concursul SuperBlog 2010, pentru a face diferența dintre monitoare LED și monitoare LCD.

Un lucru demn de ținut minte, ambele folosesc aceeași tehnologie cu cristale lichide. În filmul de mai jos vei vedea cum Bill dezmembrează monitorul și îți explică pas cu pas ce face fiecare parte. Cu toate că ni se pare că este un lucru obișnuit, un monitor este cât se poate de complex. Așteaptă să ajungi la partea în care fiecare pixel este format din trei subpixeli (roșu, verde și albastru) 😀 .

Ideea de bază este că se folosește doar un rând de diode fotoluminicente (LED) care transmit lumina printr-o folie și, cu ajutorul cristalelor lichide, este orientată către noi doar lumina de o anumită culoare.

Întregul ecran are rate de refresh de minim 60 de cadre pe secundă, ceea ce înseamnă că fiecare rând de pixeli este schimbat de 60 de ori pe secundă. Și ce mai zici că am monitor cu rezoluția de 1920×1080. Acolo muncă pentru refresh. De ce pun asemenea filme pe blog? Pentru că îmi place să știu cum funcționează lucrurile. Enjoy!