Categories
Stiinta

Curiozități de Paște: mamifere care depun ouă. Indiciu: nu sunt iepuri.


Singurele mamifere care depun ouă sunt ornitorincul și furnicarii spinoși, numite și monotreme. Cei de la New Atlantis au făcut un documentar prin care explică de ce s-a ajuns ca anumite mamifere din zona Australiei și Noii Guinee să depună ouă și să suporte rigorile evoluției supraviețuind, pe când nu ar fi avut suficient de multe șanse în fața mamiferelor placentare.

Monotremele, termen ce provine din greacă și înseamnă o singură deschidere sunt animale care au deschiderea sistemelor reproductiv, digestiv și urinar pe același canal. Cu toate că monotremele depun ouă, ele rețin oul în corpul lor pentru un timp. Aceste animale trăiesc mai mult decât majorittea animalelor și au grijă de puiii lor perioade îndelungate.

Interesant lucru, se pare că monotremele provin dintr-un strămoș comun cu mamiferele și cu pasarile și reptilele. Încă de pe vremea Gondwanei, partea sudică a Pangaea, supercontinentul ce a fost cândva toată adunătura de Pământ ce o știm azi despărțită de oceane, maniferele se împărțeau între placentare, cele mai cunoscute azi, marsupiale și monotreme.

Cu timpul monotremele au pierdut teren în fața mamiferelor placentare și au avut norocul că au fost izolate în Australia, loc ce s-a despărțit de Gondwana în urmă cu 150 de milioane de ani.

Astfel, avem norocul să cunoaștem măcar două dintre mamiferele antice depunătoare de ouă: ornitorincul și furnicarii spinoși. După ce vei urmări documentarul de mai sus vei înțelege cum s-au putut dezvolta anumite animale despre care nici nu știai că există.

Categories
Stiinta

Frumusețe interioară: vizualizarea cartilagiilor și a scheletelor peștilor


Pentru a cunoaște mai bine lumea biologiei oamenii de știință se folosesc de o multitudine de metode prin care vizualizează organele și scheletele animalelor. Structura internă a unui animal, mai ales oasele, pot da informații despre tipul de animal, modul în care mergea, cu ce anume se hrănea, cum se apăra.

Dr. Adam Summers de la Universitatea din Washington, SUA, unul dintre oamenii de știință care și-a oferit sprijinul în crearea Finding Nemo, a prezentat pentru Science Friday modul în care el reușește să vizualizeze scheletele și cartilagiile peștilor. Folosindu-se de o serie de substanțe chimice țesuturile moi din pești sunt dizolvate iar pielea devine transparentă. Apoi catilagiile și oasele sunt colorate în albastru sau verde.

Vizualizând în acest fel scheletele peștilor putem admira toată splendoarea naturii în formele perfecte folosite. Imaginile din filmul de mai sus ne arată cât de complexe sunt scheletele peștilor și cât de frumoase pot deveni când pune Adam Summers mâna pe ele.

Adam Summers face acest lucru de mai bine de 18 ani, timp în care a aplicat același proces și pentru amfibieni și reptile.

Pentru a obține un pește transparent și cu oasele colorate doctorul întărește mai întâi tot peștele, apoi îl pune în substanțe diferite ce colorează cartilagiile și oasele. Apoi peștele este pus în tripsină, substanță ce consumă aproape totul din pește cu excepția colagenului prezent în piele.

După puțină curățare peștele este pus în glicerină și mai rămân oasele, cartilagiile și pielea transparentă. Apoi se poate observa piesa de artă a naturii numită pește.

Categories
Stiinta

10 condiții extreme în care pot trăi animalele și 10 animale cu super-puteri


Maddy, de la Earth unplugged, ne prezină 10 animale care pot trăi în condiții extreme, animale care pot supraviețui în locuri foarte călduroase la animale care pot supraviețui în spațiul cosmic. Pe TehnoCultura afli despre 23 de animale ciudate, animale care fac fotosinteză, animale care nu pot muri și despre tardigrade, urșii de apă, care sunt pomeniți și în al doilea video din acest articol.

În filmul de mai sus aflăm că șopârla cu nas-lopată supraviețuiește căldurii prin dans. Ridicând în mod alternativ picioarele diametral opuse șopârla obține o temperatură cu 10 grade mai mică în picioareșe ridicate. Păianjerul săritor din Himalaya este animalul care trăiește la cea mai mare altitudine de pe Glob și supraviețuiește numai cu insecte rătăcite aduse de vânt.

Peștele-plămân poate trăi până la patru ani fără apă pentru că își face un mic balon cu mucus de unde respiră iar gândacii de casă pot supraviețui și 7 zile fără cap. Neavând cap și gură cu care să mănânce ei mor de foame după cele 7 zile.

Dar ce zici de gândacul lătrător, engl Red Flat Bark Bettle, a cărui corp generează un anti-gel pentru a nu îngheța când vremea este prea rece la Cercul Arctic? Poate supraviețui unor temperaturi de -70 de grade Celsius.

Broasca-copac se poate îngheța la propriu la temperaturi de -16 grade și își ascunde inima și creierul în propriul său anti-gel. Când temperaturile cresc, broasca-copac revine la viață.

În fine, tardiradele sunt considerate a fi cele mai puternice animale de pe Glob, pentru că pot supraviețui vidului spațiului cosmic, pot sta fără apă 120 de ani și pot intra în criptobioză, stare în care metabolismul este redus la 0.01%.

Cei de la Hybrid Librarian ne prezintă 10 animale cu super-puteri:

Dintre animalele de mai sus merită menționate: purecii – pot sări o distanță de 200 de ori mai mare decât lungimea lor, crevetele călugăriță (mantis shrimp) lovește cu cleștii cu o forță de 1000 de ori mai mare decât greutatea lor, broasca păroasă își poate rupe oasele degetelor pentru a le folosi pe post de gheare (pe cum face Wonverine) iar turritopsis nutricula este un animal care nu are moarte biologică, pentru că atunci când ajunge la maturitate această meduză redevine pui și reîncepe ciclul vieții.

Ciudata este natura asta, nu?

Categories
Stiinta

Ce sunt celulele stem?


Celule stem sau celule sușă sunt celule nespecializate care pot deveni orice fel de celule componente ale țesuturilor umane. Există celule stem embrionare sau adulte, cele din interiorul țesuturilor. Cele din urmă sunt folosite la refacerea țesuturilor odată ce celulele vechi mor și sunt îndepărtate din corp.

Categories
Stiinta

Câteva lucruri despre evoluție


Cu toate că teoria evoluției este cea mai răpândită dintre teoriile antropogenezei, descrierea exactă a procesului evoluției este puțin mai complicată. De exemplu, un organism nu evoluează pe parcursul vieții sale adaptându-se la condițiile mediului în care trăiește. Organismele în sine nu evoluează, ci doar speciile de-a lungul multor generații.

Categories
Stiinta

Ce sunt culorile și cum le percepem noi?

Culorile sunt reprezentări ale anumitor frecvențe ale luminii în creierul nostru. Lumina este radiație electromagnetică cu lungimi de undă cuprinse între 400 – 750 nm și frecvențe prin jurul a 10^16 Hz. Dacă am avea ochiul și creierul altfel construite, am percepe lumina puțin diferit.

Categories
Stiinta

Nu îți plac microbii? Surpriză: fără ei ai muri.

Avem nevoie de microbii și bacteriile din corpul nostru pentru a prelucra mâncarea pe care nu suntem capabili să o transformăm singuri în energie. Sunt milioane bune de microbi care trăiesc în noi iar pe o bună parte îi strângem din alimente.

Categories
Stiinta

Există animale care să facă fotosinteză? Da.

Există trei animale care pot face fotosinteză pentru a genera energie: Elysia chlorotica, melc de mare, Acyrthosiphon pisum, insectă ierbivoră și Ambystoma maculatum, o replită din SUA și Canada. Punctul comun între acestea este faptul că organismul lor fie a împrumutat gene de la alge, fie trăiește în simbioză cu algele.

Categories
Stiinta

Ce miros are spațiul cosmic sau vreo Nebuloasă oarecare?

Vsauce are o serie de filme în care caută răspunsuri la întrebări pe care nu te-ai fi gândit să le pui. E interesant de văzut cât de multă știință merge în studierea căderii pisicilor, lucru ce a dus la crearea sistemelor nonholonomice de direcționare a sateliților artificiali, sau în studierea “greutății” luminii, care este în stare să devieze 1000 de km de la traseu sondele spațiale ce merg spre Marte.