Categories
Tehnologie

ESO50: interviu cu Tim de Zeeuw, Brundo Leibundgut și Alistair McPherson

La conferința de presă ce a avut loc pe 6 septembrie la sediul ESO, din Garching, Munchen am putut afla despre efectul pe care îl au cercetările în astronomie asupra omului de rând.

Au răspuns la întrebări Tim de Zeeuw, Directorul General ESO, Bruno Leibundgut, Directorul Științific și Alistair McPherson, Managerul de Proiect pentru E-ELT.

Cum timpul era scurt am avut fiecare ocazia să punem doar o singură întrebare. Printr-o șansă incredibilă am fost singurul blogger român prezent la întregul eveniment și singurul de România care a făcut prezentarea de la fața locului a conferințelor, a unor interviuri în exclusivitate și am avut timp și de articole despre călătorii prin Munchen.

Revenind la conferința de presă, Tim de Zeeuw a afirmat că una dintre priorități este aducerea unor noi membri în organizație, lucru ce ar permite finanțarea mai ușoară a unor proiecte de anvergură, știut fiind că proiecte în genul ALMA sau E-ELT costă pe la un miliard de euro. Fiecare. Ar avea Româănia șansa să intre în ESO? Am scris aici despre asta.

L-am întrebat pe Bruno Leibundgut despre impactul astronomiei asupra omului de rând, acel om de pe stradă care nu are de-a face cu domeniul acesta, dar care participă la proiect prin plata impozitelor la stat. El mi-a spus că tehnologia WiFi își are rădăcinile în radioastronomie, faptul că s-au construit CCD-uri foarte puternice pentru astronomie a înlesnit folosirea unor versiuni mai mici pentru implantare pe retină. Deși pare un domeniu extraterestru, astronomia are efecte asupra oamenior de rând.

A mai pomenit de un lucru la care nu mă așteptam: pe lângă faptul că omul de rând beneficiază de tehnologii noi, tot acel om de rând își poate astâmpăra curiozitatea când află de la astronomi ce e dincolo de nori. Curiozitatea e cea care ne-a dus pe Lună (and beyond).

ESO ia foarte în serios faptul că banii publici sunt promotorul activităților de acolo (130 mil euro pe an) și are grijă ca inovațiile sau invențiile ce se fac prin uriașele proiecte să ajungă și la omul de rând. Sistemul se numește technology transfer și este adoptat de ESO, EASA și NASA. Este un sistem prin care invențiile foarte costisitoare își găsesc contrapartida în tehnologii eficiente care pot ajuta omul de rând in tot felul de domenii.

S-a vorbit apoi de ELT. ELT va fi cel mai mare telescop astronomic din lume și va depăși ca tehnologie orice alt intrument în descoperirea supernovelor, găurilor negre, exoplaneteleor și a altor mistere. Oamenii de știință se așteaptă ca ELT să descopere prima exoplanetă care are o biosferă. Studii în direcția asta s-au făcut chiar cu lumina reflectată pe Lună de pe Pământ. S-a putut stabili că poți descoperi oceane și biosferă analizând lumina de la o asemenea planetă.

ELT va completa alte instrumente din lume și așteptările sunt foarte mari de la el. Nu se știe cum va fi domeniul astronomiei peste 20 de ani, dar toți se așteaptă să descopere lucruri incredibile. Faptul că acele constante universale ar fi, de fapt, variabile în funcție de poziția ta în Univers este o teorie curajoasă care, odată confirmată prin observații, va răsuci ceva creiere. Asta e sigur.

Un lucru de știut: nu se va descoperi ce este energia neagră sau materia neagră în următorii ani. ELT ar putea da o mână, sau mai bine zis, o oglindă de ajutor. Go planet.

În imaginile de mai jos: Tim de Zeeuw (costum), Alistair McPherson (cămasă scurtă bleu), Bruno Leibundgut (cămasă lungă albă) și Robert Hook (cămasă lungă albastră – PR Officer, simpatic om).