Categories
Podcasts SciCast Stiinta

Tehnocultura SciCast 003 – Tirania electronului + Vulkan, AM vs FM, HTTP/2 vs HTTP/1.1, doxing, patent trolls, structura ADN-ului [show notes]


Tehnocultura SciCast 003 a fost înregistrat duminică, în data de 1 mai 2016, în Londra, Marea Britanie.

Subiectul principal al acestui episod: electronul și utilizările lui.

Audio podcast pe iTunes:
https://itunes.apple.com/ro/podcast/tehnocultura/id929951093?mt=2

Video pentru electroni:

Nu poți subestima importanța electronilor în toate procesele vieții și în existența Universului însuși.

De exemplu, electronii sunt folosiți în ceea ce se numește în lumea chimiei reacție redox sau reducere și oxidare. Oxidare înseamnă că se pierd electroni în rea©tia chimică iar reducere înseamnă că se primesc electroni. Denumiri ciudate, dar asta avem, cu asta defilăm.

Acest redox are loc în corpul nostru, atunci când topim metale sau în cazul fotosintezei. Redoxul nu este decât unt ermen care ne spune că electronii sunt transportați de la un atom la altul. In lumea planetelor cel mai cunoscut proces redox este chiar fotosinteza. Enciclopedia Britannica are un video simpluț despre cum are loc fotosinteza.

Desigur, procesul este mult mai complicat și trebuie văzut în filmul de făcut de cei de la Encliclopedia Medicală din Franța:

Practic, plantele au în celule din frunze organite celulare numite cloroplaste. Cloroplastele au fost la origine cianobacterii care au intrat în simbioză cu organisme celulalre eucariote. Cloroplastele sunt asemeneni mitocondriilor, care au fost la rândul lor bacterii care au intrat în simbioză cu celulele eucariote animale. Evoluția nu ar fi putut eista dacă nu ar fi existat acea simbioză petrecută în urmă cu miliarde de ani. Dar despre evoluție vom vorbi într-un episod viitor.

Revenind la operatiile de schimb de electroni în cadrul fotosintezei, în interiorul cloroplastelor exista niște discuri numite tilacoide în membrana cărora are loc acel schimb de electroni. Atunci când lumina lovește anumite părti ale membranei tilacoidelor numite fotosistemul 1 și 2, care conțin molecule de clorofilă. Lumina este absorbită de electronii din clorofilă, apoi acei electroni cu surplus de energie sunt expulzați din clorofilă și din fotosistemul 2 și transportati către fotositemul 1. Energia lor este folosită pentru a aduce ioni de hidrogen din celulă în interiorul acestor tilacoide și pentru a fi “donați” către o moleculă numită NADP, care va deveni NADPH și va ajuta în cadrul fotozintezei la un moment ulterior.

Și aici vine procesul interesant: dat fiind că electronii sunt pierduți din clorofilă în felul acesta ei trebuiesc recuperati de undeva. Din interiorul tilacoidelor, pline, de altfel cu apă, se aduc molecule de apă în zona fotosistemului și are loc procesul de fotoliză, adică apa este descompusă în oxigen și hidrogen. În acest fel atomul de oxigen rezultat se unește cu un alt atom de oxigen și obtinem molecula atât de necesara respiratiei noastre. Electronii sunt furati, în cadrul fotolizei, de la atomii de hidrogen care, devin, în acest fel ioni pozitivi folosiți pentru rearea unei proteine numite ATP care va ajuta în crearea de fructoză și amidon înspre finalul fotosintezei.

După cum se poate observa din procesul fotosintezei, electronii sunt furati de la clorofilă, sunt folosiți apoi pentru a aduce ioni de hidrogen în tilacoide și pentru a crea NADPH iar apoi sunt recuperați prin fotoliză, în urma căreia se creează moleculele de oxigen de care avem atât de multă nevoie.

E simpatică melodia făcută de cei de la Science Music Videos despre lanțul de transport de electroni ce are loc în cadrul cloroplastelor din plante sau din mitocrondiile din celulele animale.

Despre operațiile redox poți afla mai multe și din filmul făcut de cei de la Crash Course Chemistry:

Reținem redox folosing acronimul englez: OILRIG:
– OIL = oxidation is losing (electrons)
– RIG = reduction is gaining (electrong)

Tot așa am ținut minte care base se potrivesc cu care în cadrul ADN-ului: AT cu CG sau adenină cu timină și citozină cu guanină:
– AT = Apple in Tree
– CG = Car in Garage

Fun is fun 😀

Desigur, electronii sunt mult mai atractivi atunci când te uiți la tehnologia din jur. Un documentar făcut prin anul 1943 explica modul de functionare a diodelor care erau la începuturi create din tuburi vidate. Cu asemenea tuburi vidate numite diode poți rectifica AC->DC, poți aomplifica semnalele radio, poți genera curent alternativ și semnale radio, poți controla curgerea curentului electric în funcție de parametri aleși de tine, poți transofrma lumina în curent electric, poti transofrma curentul elecric în lumină și este vorba aici de bine-cunoscutul tub catodic din televizoarele ce le aveam noi prin anii 90.

Ori poate fi folosita pentru a genera raze X: electronii sunt accelerați la viteze mari de la catodul fierbinte și lovesc anodul, proces prin care se generează raze X.

Ce știm despre electroni

– particule elementare cu volum zero, dar care nu se pot pune în contact unii cu alții (Veritasium), trebuie energie foarte mare pentru a pune 2 electroni în contact unul cu altul
– electronii sunt indestructibili, viață mai lungă decât cea a universului (6,6 * 10^28 ani)
– eV = 1,6 *10^-19 Jouli, cu V mare ( Celsius, Kelvin, se scriu cu litere mari pentru ca sunt create în onoarea oamenilor de știință)
– absorb și emit lumină, exemplu fiind fotoelectronii, generarea de lumină în multe benzi
– electronii se comporta ca particule, dar și ca unde (Sixty Symbols – electron)
– are frați: muon, tau
– spin 1/2h (moment unghiular)
magnetismul este generat de electroni
chiraliatea sau helicitatea electronilor, dacă sunt strângaci sau dreptaci (Sixty Symbols – Left handed electrons)
– masa de 9,1 * 10^-31 kg
– este lepton (fermion = leptoni si barioni, barioni = protoni, neutroni ). Fermionii nu pot ocupa același loc în spațu, dar bosonii pot ()exemplul luminii)
– antiparticula este pozitronul (folosit în PET scans)
electronul este sferic
– electronii pot fi creati din raze gamma de 1 MeV atunci când acele raze lovesc o folie de aur și se generează perechi electroni-pozitroni
– electronii se resping într-atât de mult încât în piticele albe ei se opun compirmării stelei la dimensiuni mai mici
– electronii se învârt în jurul nucleului cu o viteză de 2000 km/s și fac 6,5 * 10^15 rotatii într-o singură secundă
– corpul uman are undeva pe la 21 de grame de electroni în el (doar un mic procent din masa noastră ine de la bosonul Higgs)
– raza electronului este de 2,8 femtometri sau 2,8 * 10^-15 m (video Tehnocultura)
principiul excluziunii al lui Pauli: doi electorni nu pot ocupa aceeași stare cuantică, adică pe aceeași obită nu pot fi doi electroni cu acelasi spin (unul trebuie să aibă 1/2 și celălalt trebuie să fie – 1/2)
– folosind explicația particulelor virtuale aflăm că electronul se învărte în jurul axei proprii, dar și că are loc o precesie, o schimbare a unghiului axei de rotatie a elecronului (cum face și planeta noastră: se rotește în jurul axei proprii, dar axa proprie își schimbă unghiul în mod constant și descrie un cerc complet odată la 26 000 de ani)
– generează un câmp electric și, dacă este în mișcare, generează și un câmp magnetic (electronii în mișcare elibereaza unde electromagnetice, generează fotoni, legea lui Wein), materia în sine genereaza unde electromagnetice (black body radiation)
– electronii au fost generați în Big Bang prin procesul de producere de perechhid e aprticule electron-pozitron. Evenimentul nuit asimetria barionică a facut ca să existe mai multa materie decât anti materie atât în cazul electronilor, cât și în cazul protonilor. Sarcina electrică totală rezultața a este zero. Electronii mai sunt generați și azi din unde gamma sau din descompunere radioactivă beta minus prin care un neutron se transofrmă într-un proton prin eliberarea de un electron și un electron antineutrino. Razele cosmice, la contactul cu atmosfera, generează muoni care apoi de descompun în electroni, electron antineutrini și în neutrini miu

Istorie

Aristotel credea că poți divia materia la infinit, pe când Democritus zicea că poți ajunge doar până la o bucațică de bază numită de el atom.

Apoi John Dalton a zis că materia este compusă din atomi indivizibili și indestructibili, dar și că toți atomii aceluiași element se comporta exact la fel și că poți folosi atomi de la elemente diferite pentru a crea substanțe compuse.

Pholosoful naturalisl britanic Richard Laming a imaginat exitența unei sarcini electrice fundamentale, indivizibilă prin 1838 iar fizicianul irlandes George Johnstone Stoney a numit acea sarcină fundamentală “electron” prin 1891.

Termenul de “electron” provine de la grecescul elecktron care înseamnă “chihlimbar”, acea rășină fosilizată care putea fi electrificată prin frecare și unde s-a descoperit pentru prima dată efectul triboelectric, adică transferul de sarcini electrice prin frecare. Prin frecare u lână sau blană de animal chihlimbarul atrage bucăți mici de material. Același lucru îl putem face cu un liniar de plastic frecat de păr care apoi atrage bucăți mici de hârtie.

Legat de electron, prin 1600 William Gilbert a inventat termenul electricus pentru a explica efectul triboelectric.

J. J. Thompson, 1896, a făcut un experiment cu un tub vidat la care a adăugat două placi metalice pozitive. Atunci când electornii ieșeau din catod ei erau atrași de către plăcile cu sarcină pozitivă. Așa și-a dat seama că avem de-a face cu o nouă unitate indivizibilă care are sarcină negativă și care este de 2000 de ori mai ușoară decât un ion de hidrogen care, știm azi, e compus doar dintr-un proton.

J. J. Thompson credea, de fapt, că atomul este compus din electroni care sunt înconjurati peste tot de ceva pozitiv. De ce așa? Pentru că atomul este neutru din punct de vedere electric, așa ca daca avem electroni în atomi, în mod sigur trebuie să avem și ceva pozitiv. Modelul lui era greșit pentur ca presupunea ca electronii sunt înconjurati de ceva pozitiv.

Ernest Rutherford, unul dintre studenții lui Thompson, a fost cel care a dovedit ca modelul atomic al profesorului său este incorect. Rutherford a făcut un experiment prin care particule alpha, adică nuclee de heliu, loveau o foița de aur. După aceste experiemnte concluzia lui, prin 1911, a fost că atomul trebuie să aiba particule pozitive în nucleul sau iar acel nucleau va contine, cel mai probabil, cea mai mare parte a masei atomului.

Robert Andrews Milikan a fost cel care a descoperit care este sarcina electrică a unui electron și anume 1,6*10^-19 Coulombi în urma multor experimente cu aparatul inventat de el. A decoperit că oricât de multe experimente face sarcina calculată era un multiplu de 1,6*10^-19 Coulmbi. Niciodată mai puțin. Și-a dat seama că aceea este o sarcină fundamentală numită azi sarcina electrică a electronului.

Niels Bohr a venit cu ideea, în 1913, că atomul este ca un sistem planetar în care electronii obitează în jurul nucleului. A fost cunoscut drept modelul Bohr at atomilor și este un model învechit.

Erwin Schrodinger este cel care a dus știința electronilro ami departe si a specificat faptul că electronii sunt niște unde stationare plasate la anumite distanțe față de nucleul atomului. Acest lucru înseamnă că electronii pot fi găsiți, cu o anumită probabilitate, doar în anumite zone în jurul nucleului.

Utilizări:

cristalografie cu raze X
– radioterapie, unde tumorile sunt lovite cu fascule de electroni
– microscopul cu electroni prin care putem vedea atomii
– tuburi catodice, cum s-au folosit la TV-uri, și tuburi vidate pentru manipulare și amplificare de semnale radio
– curent electric, of course
– dispozitive electronice

Întrebarea săptămânii: de ce nu pot trece mâna prin perete?

În episodul 8 al emisiunii Tehnocultura, de la TVS Brașov, am avut chiar întrebarea aceasta.

Lumina este undă electromagnetică și, ca orice undă, poate trece prin alte unde sau chiar se poate combina cu alte unde.

In cazul materiei nu este la fel de simplu. Avem cazul gazelor și lichidelor care se pot amesteca. Este un mod de a spune că trec unele prin altele. In situația solidelor, precum este mâna ta, întrebarea ta se poate pune și în alt mod: de ce nu poate trece un atom prin alt atom?

Mâna ta este formată din atomi care sunt foarte apropiați unii de alții forțele intermoleculare nu permit mâinii să se descompună iar, la contactul cu peretele, au loc forțe de atracție și de respingere dintre atomii din mâna ta și cei din perete.

Forțele de respingere câștigă și astfel tu nu poți trece cu mâna prin perete. La întrebarea “poate trece atom prin atom” răspunsul este: nu. Datorită faptului că întregul spațiu din atom este umplut de câmp electrostatic prin care electronii sunt atrași de protonii din nucleu, nici o particulă cu sarcină electrică nu poate trece prin atom fără să interactioneze cu electronii de pe ultimul strat.

Spațiul mare pe care ni-l imaginăm între electroni și nucleul atomului este, de fapt, plin cu linii de câmp. Nu este gol. Singurele particule care pot trece printr-un atom sunt neutrinii care au masă foarte mică, de 1,5 milioane de ori mai mică decât electronii, și nu au sarcină electrică.

Ca și curiozitate, pentru a reuși să treci un atom prin altul tu fie ai nevoie de temperaturi de milioane de grade Celsius, specific reacției de fuziune din Soare, fie ai nevoie de forța unei stele neutronice în care atomii sunt zdrobiți până când neutronii sunt înghesuiți unii în alții.

Minutul de tehnologie

GameRanx: ce este API-ul Vulkan pentru lumea gamerilor?
Fully charged: Review autoturism electric BMW i3
Amazon are probleme din cauza cumpăraturilor făcute de copii ce folosesc aplicatiile pentru Kndle
TechQuickie: Cum funcționează AM și FM din lumea radio
Tehnocultura.ro: Conversia analogic-digitală fără de care telefoanele ar fi inutile
Mnot.net: diferenta dintre Http/2 și HTTP/1.1
Microsoft testează stocarea datelor în ADN. Ar putea stoca un miliard de TB într-un gram de ADN.
HomeCyberDefence: ce este doxingul și care sunt riscurile unui asemenea procedeu de a face rău?
Techquickie: ce fel de SSD să cumperi?

Știri din lumea științei

WhyEvolution is True: un website care prezintă copacul vieții în mod interactiv. / OneZoom.org
TechCrunch: O istorie scurtă a companiei spatiale private numită SpaceX
TWIS: soarecii de laborator sunt ținuți la temperaturi de 18-20 de grade pe când temepratura în care ei trăiesc în mod normal este de 28 de grade
PNAS: pelvisul femeilor se micșoreaza odată cu trecerea anilor / PNAS doi: 10.1073/pnas.1517085113
Mai mult CO2 duce la generarea de mai multa vegetație via Vocativ
TVRplus.ro: Cristian Român și prof. dr Adrian Restian vorbesc despre lumea geneticii
Hubble a descoperit că planeta pitică Makemake din centura Kuiper, zona Pluto, are un saltelit. Satelitul a fost numit MK2. / Sound of science
– Naure: a fost realizată o hartă a cuvintelor în interiorul creierului nostru. Video / Harta interactivă / Text
ScienceMag: poveștile au mai mult de 6000 de ani vechime
WhyEvolutionITrue: viața ar putea să fi început în urmă cu 4,1 miliarde de ani, nu cu 3,8 miliarde de ani conform unei noi analize a unei robe de zirconiu, cel mai vechi mineral de pe Terra
ScienceAlert: când spermatozoidul se unește cu ovulul are loc o mică explozie
Science Mag Podcast: despre patent-trolls
NASA are o metodă prin care clădirile pot fi protejate în timpul cutremurelor prin folosirea de lichid poziționat în partea de sus a clădirilor
TWIV: învața despre retrovirusuri și despre dispersia de bacterii prin folosirea uscătoarelor de mâini din toalete

Despre ce se mai discută în lumea pseudoștiinței?

Chiropractician rupe spatele unui copil
Părinții canadieni care nu au dus copilul la doctor și l-au tratat cu lucruri naturiste au fost condamnați pentru neglijență în a oferi îngrijiri copilului. Copilul a murit de meningită și avea numai 19 luni.

Bonus

Fizică, animație: Cum funcționează condensatorii electrici?
Aurora văzută din spatiul cosmic
5 lucruri pe care nu le știi despre Cernobâl
Darwiniana.org: Metode de datare care confirmă existența evoluției
– Conpound chem: structura ADN-ului / premiile Nobel 2015
Ce se întâmplă atunci când ești împușcat? Testat pe porci și filmat.
Retraction Watch: anumite lucrări nu trebuie retrase, ci trebui prezentat mesaj de corectare
TED, Tony Buffington: de ce se comporța pisicile într-un mod așa de ciudat?
De ce există organisme multicelulalre?
Experiment: care dintre becurile ce le folosim are lumină mai apropiata de cea a Soarelui?
Unde se poate învăța comunicarea științei în lume

Vizitează

Tehnocultura pe Facebook
Grupul știința pe Facebook și Știința pe Facebook
Grupul Știința, candelă în întuneric
Grupul Pseudoștiința pe Facebook

Categories
Stiinta Tehnologie

Linkurile zilei 048 – Catalin Alexandru Duru – Hoverboard, iLectureOnline, relativitatea lui Einstein, laser, tritiu, exoplanete, fizica particulelor, Saturn, baterii Li-ion, Logjam, RSA vs DSA, video gaming

Linkurile zilei prezintă o selecție de pagini web de unde poti afla știrile zilei legate de știință, tehnologie, cultură. Aceste linkuri sunt selectate din zeci de canale de YouTube si alte câteva zeci de website-uri care publică zilnic informații din mai multe domenii.

Selecția Linkurile zilei te ajută să îți mărești cunoștințele generale, dar și te ține în temă cu cele mai noi informații din lumea științei și tehnologiei. În fiecare zi, de luni până vineri, după orele 20 va apare un nou articol Linkurile zilei la Tehnocultura.

=========

Știrile zilei: vineri, 22 mai 2015

Featured:
Record mondial: românul Catalin Alexandru Duru a parcurs 275.9 m pe primul hoverboard practic

Știință

1. iLectureOnline: dacă zbori cu viteza luminii și te uiți în oglindă, îți poți vedea imaginea ta? (relativitatea specială a lui Einstein) / Transformarea Lorentz /
2. Cum să obții grafenă mai ușor?
3. Bacteriile cooperează
4. Un vaccin pentru pojar, dar mai multe pentru gripă. De ce?
5. Folosirea laserilor pentru a printa nanotuburi pe suprafețele materialelor: Gecko style

6. Chimia veninului de păianjen
7. Despre gene, meme (informație care se transmite și evoluează asemene genelor) și treme (meme care se reproduc cu ajutorul tehnologiei)
8. Albinele vor primi ajutor de la autoritățile din SUA
9. De ce au paratrăznetele vârful ascuțit?
10. Un litru de apă cu tritiu în loc de hidrogen an fierbe în mai puțin de o oră datorită descompunerii radioactive a tritiului

11. Mituri despre vreme
12. Astronomie: despre satelitul Europa
13. Concurs IAU: numește exoplaneta
14. NASA: oferă-ți sugestiile pentru planeta Marte si poți câștiga 5000 de dolari
15. De ce clipim?

16. Astronomie: Săptămâna 25-31 mai 2015 pe cer
17. Astronomie: Planeta Saturn
18. iLectureOnline – Fizica particulelor: cum s-a ajuns la ideea de atom format dintr-un nucleu cu sarcină electrică pozitivă și un înveliș cu sarcină electrică negativă? / Descoperirea pozitronului / Descoperirea pionului / Cele 4 forțe ale naturii / Forța nucleară tare / Forța electromagnetică / Forța nucleară slabă / Forța gravitațională / Particule subatomice (peste 400 descoperite) / Particule subatomice, p2 / Ce sunt leptonii? / Ce sunt quarcii, p1 / Ce sunt quarcii, p2 / Barionii sunt creati din quarci

19.

Tehnologie

1. Poduri cu case pe ele
2. Baterii Li-ion: defecte văzute ca avantaje
3. Securitate IT: este este vulnerabilitatea TLS numită Logjam?
4. RSA sau DSA pentru chei de autentificare SSH?
5. Cum se fac printerele 3D?

6. Noua versiune Android: M
7. Buhnici: review automobil electric Tesla Model S P85D (2014) / Video – 0 la 100 km/h in 3s
8. Temperatura procesorului versus performanța acestuia
9. Bicicleta electrică: Faraday E-Bike
10. Record mondial: românul Catalin Alexandru Duru a parcurs 275.9 m pe primul hoverboard practic / Sursa

11. Video gaming: Ce fel de plăci video sunt bune pentru gaming?
12.

Cultură/societate

1.

Categories
Stiinta

Quantum Field Theory, teoria câmpurilor cuantice ne spune că nu există particule, ci unde/vibrații ale câmpurilor


Am urmărit filmul de aproape 2 ore mai sus cu sufletul la gură și mi-a schimbat puțin modul în care văd lucrurile. Pentru un om care nu a făcut prea multă fizică la viața lui mecanica cuantică și teoria câmpurilor cuantice mi se par destul de fantasmagorice, dar ele sunt reale.

Sean Carroll (site | blog), de la Universitatea CalTech din SUA, explică, în cadrul conferinței de la Fermilab din 12 iunie 2013, de ce oamenii sunt atât de atașați de modelul universului în care aproape toate lucrurile au particule la bază și de ce, în multe cazuri, este bine să fie folosit un asemenea model simplist.

Cum nu am studii în domeniu nu am pretenția să pot explica foarte bine ce a zis Sean Caroll în filmul de mai sus, dar la nivel de concept cred că poți fi de acord cu mine că ceea ce zice are sens.

Ceea ce m-a convins cel mai mult să cred în ideea că tot ce vedem are la bază unde/vibrații/excitații ale unor câmpuri este tocmai modul în care explicată descompunerea radioactivă beta minus și beta plus.

Descompunerea radioactivă beta, beta decay în engleză, are loc în două moduri:
1. dacă avem un izotop cu mai mulți neutroni, atunci un neutron va deveni proton, eliberând în același timp un electron și un anti-neutrino. Aceasta este descompunerea radioactivă beta minus.
2. dacă un izotop are mai mulți protoni, atunci un proton devine neutron și eliberează un pozitron (varul pozitiv al electronului) și un neutrino. Aceasta este descompunerea beta plus.

Poți citi despre descompunerile radioactive alfa, beta și gamma din sursele de mai jos:
1. Q: What is radioactivity and why is it sometimes dangerous?
2. Introduction To Radiation
3. Khan Academy: Types of decay

Voi avea un articol complet legat de radioactivitate în viitor pe Tehnocultura.ro.

Mai jos avem o imagine a procesului beta decay (via):
beta-decay-descompunere

Ok, acum ce nu pare în regulă în imaginea de mai sus? Ei bine, faptul că pot obține electroni din neutroni și pozitroni din protoni când știu că ambii, neutronii și protonii, sunt compuși numai din quarci: protonul din 2 quarci UP si unul DOWN iar neutronul din 2 quarci DOWN și unul UP, pe cum arată și imaginea de mai jos:
fizica-particulelor-atom-nucleu-protoni-neutroni-electroni-quarci

Modelul standard al particulelor din Univers arată așa:
fizica-particulelor-modelul-standard-bosoni-fermioni

Bosonii sunt “particule” care pot fi suprapuse în același spațiu fără a-și pierde identitatea, în același mod în care poți suprapune undele sau valurile într-un lac. Fermionii sunt “particule” care ocupă spațiu și nu poți să suprapui mai multe în exact același loc (bine, Bose Einstein condensate este un caz limită în care la 0 grade Kelvin materia obișnuită se comportă ca o undă, dar asta e altă poveste).

Ei bine, revenind la beta decay, cum poți obține în mod magic electroni din neutroni, când neutronii sunt compuși din orice altceva în afara electronilor? Ei bine, quantum field theory, care zice că aceste particule sunt, de fapt, unde sau vibrații ale câmpurilor, poate explica de ce poți obține unde de o anumită natură din unde de altă natură.

Dacă urmărești modul în care se propagă undele poți observa că acestea se pot amplifica, intersecta, anula, compune și descompune.

Așadar, în felul acesta poți explica de ce apar în mod magic alte particule în urma unor procese ca radioactivitatea ori coliziunile la viteze înalte de la LHC.

Care e treaba cu câmpurile astea? Ei bine, conform teoriei ai câmpuri corespunzătoare fiecărei particule, câmpuri care sunt peste tot. Numai când se întrunesc condițiile necesare vibrațiile în aceste câmpuri dau naștere unor particule pe care le știm.

E nițel cam greu de înțeles asta, dar voi reveni cu alte articole pe măsură ce învăț mai multe și intru și în detaliile matematice. Până atunci, urmărește filmul de mai sus și pune cât de multe întrebări poți în secțiunea de comentarii.

Categories
Stiinta

Ce este materia întunecată?

Două lucruri întunecate guvernează confuzia când e vorba de Univers: materia întunecată și energia întunecată. Adesea sunt încurcate. Pe când energia întunecată este cauza expansiunii accelerate a Universului, materia întunecată compune 83% din materia acestuia, restul fiind obiecte pe care le putem observa (galaxii, stele, planete).

Categories
Stiinta

Informații noi de la CERN despre bosonul Higgs

Descoperirea bosonului Higgs a fost anunțată anul acesta, deși teoria prevedea existența lui de ani buni. Se pare că există încă ceva dubii despre acest boson pentru că oamenii de știință de la CERN (LHC) caută să vadă dacă respectă modelul standard sau nu.