Categories
Stiinta Tehnologie

Linkurile zilei 022 – Planeta murmură, cimpanzei inteligenți, comete, Saturn, coloratie structurală, bacterii, ADN, bere, placebo, Adrian Buzatu, gaura neagră, “find my phone” în Google, plăci video, Nokia, viitorul religiei

Linkurile zilei prezintă o selecție de pagini web de unde poti afla știrile zilei legate de știință, tehnologie, cultură. Aceste linkuri sunt selectate din zeci de canale de YouTube si alte câteva zeci de website-uri care publică zilnic informații din mai multe domenii.

Selecția Linkurile zilei te ajută să îți mărești cunoștințele generale, dar și te ține în temă cu cele mai noi informații din lumea științei și tehnologiei. În fiecare zi, de luni până vineri, după orele 20 va apare un nou articol Linkurile zilei la Tehnocultura.

=========

Știrile zilei: joi, 16 aprilie 2015

Featured:
Legea lui Moore are 50 de ani

Știință

1. Planeta murmură datorită valurilor oceanice
2. Cimpanzeii din Senegal folosesc sulițe create din crengi pentru a văna maimuțe mici din familia Galagidae
3. Lumină care se rotește în zbor
4. Rosetta: până la urmă cometele nu au câmp magnetic
5. S-a descoperit singurul flamingo negru din lume

6. Punctele albe de pe Saturn conțin apă
7. Marte ar putea avea apa lichidă
8. Izolatori topologici (interiorul este izolator, suprafața conduce curentul electric) via magnetism de tip van Vleck
9. Cum își recunoasc bacteriile propriul ADN
10. Un univers închis se poate extinde la infinit

11. Cum îsi șchimbă cameleonul culoarea? Procesul se numește colorație structurală iar culorile astfel create se numesc culori irizate (fazanul, de exemplu).
12. Memoria: nu ne aducem aminte exact trecutul
13. De ce rămân tatuajele atât de mult timp în piele?
14. Cum poți fi salvat de la chinul gâdilatului?
15. 20 de Sv/h, de 3-4 ori mai mult decât cantitatea ce ucide pe loc, este radiația din interiorul reactoarelor de la Fukushima (mai multe despre radiația nucleară)

16. Cum se obține berea?
17. Rezonanța magnetică nucleară ne arată cum fac încheieturile noastre când le pocnim
18. Despre placebo
19. Adrian Buzatu | TEDxUniversityofGlasgow – Ingredientele Universului
20. ART@CMS – arta și fizică la un loc

21. Chimia rubarbei, frunzele sunt otrăvitoare
22. Mașina timpului – Gaura neagră super-masivă. Nanosonde spaţiale
23. Sistemul Solar nu este în același plan cu galaxia
24.

Tehnologie

1. 10 tehnologii depăsșite de vremurile noastre
2. UE va avea mult de muncă pentru a demonstra că Google a abuzat de puterea sa în lumea căutărilor pe internet
3. Twitter va transforma pagina sa principală într-un portal de știri
4. Caută “find my phone” în Google pentru -ați găsi telefonul. Telefonul trebuie să fie conectat la contul tău Google și sa aibă WiFi pornit sau datele mobile pornite
5. Cele mai bune plăci video ale lunii aprilie 2015

6. Cele mai bune procesoare ale lunii aprilie 2015
7. Lenovo M83 Tiny, model de calculator AIO – All in one
8. Nokia cumpără Alcatel
9. Legea lui Moore are 50 de ani
10.

Cultură/societate

1. Viitorul religiei
2. Cum a apărut obieciul unui șofer desemnat în SUA
3. Big Think: Pericolele corectitudinii politice
4. TED: Regândirea capitalismului
5.

Categories
Podcasts Stiinta

TIS 009 – Ce se întâmplă dacă înlocuim Soarele cu o gaură neagră?

Fiecare ediție a Tehnoculturii ce este difuzată la TVS Brașov cuprinde și întrebarea săptămânii. În episodul 9, unde am vorbit despre biciclete, am primit o întrebare interesantă a cărei răspuns îl vezi îl filmul de mai jos. (TIS – Tehnocultura, Intrebarea Saptamanii).

Despre găuri negre am scris destul de des pe tehnocultura.ro. De exemplu, Joe Liske ne zice că o gaură neagră poate înghiți materie la infinit, acum știm care este cursul vieții unei stele până să ajungă o gaură neargă, știm rolul găurilor negre în Univers și am mai aflat că găurile negre ajută și la crearea de stele.

Acum te invit să vezi întrebarea săptămânii, care vine de la Aurel, din București. Am primit întrebarea pe pagina de Facebook și spune așa: Ce se întâmplă dacă înlocuim Soarele cu o gaură neagră?

Da și nu. Depinde de masa găruii negre. Dacă am înlocui Soarele cu o gaură neagră de aceeași masă, atunci toate planetele ar rămâne pe orbită.

Găurile negre nu sunt asemeni aspiratoarelor care caută să înghită totul în cale. Ele trebuie văzute precum pânzele de păianjen: ele devorează tot ce se apropie prea mult de ele.

O gaură neagră cu masa Soarelui ar avea un diametru de numai 6 kilometri, față de 2 milioane de kilometri cât are Soarele în mod normal.

Diametru găurii negre astfel obținute este calculat conform ecuației razei Schwarzschild.

Raza Schwarzschild este raza unei sfere din care lumina nu ar mai putea evada, dacă ar fi să comprimăm un obiect în acea dimensiune. Dacă nici lumina nu poate evada, atunci avem o gaură neagră.

Extra:
http://en.wikipedia.org/wiki/Schwarzschild_radius

Această dimensiune depinde de masa obiectului, astfel că o gaură neagră de masa Soarelui ar avea 6 kilometri în diametru iar o una de masa planetei noastre ar avea un diametru de numai 18 mm.

Important de reținut că numai stelele care au cel puțin 10 mase solare pot deveni găuri negre iar dimensiunea lor minimă ar fi de cel puțin 30 de kilometri în diametru. Găuri negre mai mici nu au fost observate și nici nu pot fi create.

Un alt lucru de ținut minte este acela că în centrul fiecărei galaxii există găuri negre supermasive. Calea Lactee are o asemenea gaură neagră în centrul și se numește Sagitarius A*.

Sagitarius A* are masa a 4,3 milioane de sori de-ai noștri, dar există o gaură neagră cu masa a 17 miliarde de sori și cu diametrul de 11 de ori mai mare decât orbita planetei Neptun. Se află în galaxia NGC 1277 și ar trebui să fii la mai bine de 10 miliarde de kilometri distanță ca să fii în siguranță.

Cea mai mare gaură neagră descoperită vreodată este la 320 milioane de a.l. de noi, în galaxia NGC 4889, și are 21 de miliarde de mase solare.

Extra:
http://www.space.com/18668-biggest-black-hole-discovery.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Photon_sphere

Incă un lucru: în jurul fiecărei găuri negre este o zonă numită sfera de fotoni, zonă aflată la 1,5 raze Schwarzschild. Este zona în care atracția gravitațională este într-atât de mare încât lumina orbitează în jurul găurii negre.

Cu toate că o gaură neagră poate înghite tot ce îi pică în plasă, dacă pui o gaură neargă de masa Soarelui în centrul Sistemului Solar, atunci ne vedem de vieție noastre liniștit. Cu excepția faptului că nu am mai avea alumină și apoi nici plante, dar nu ar fi sfârșitul omenirii.

Aurel, îți mulțumesc pentru întrebare.

AUDIO>> Pentru varianta AUDIO: Subscribe in iTunes

În fiecare săptămână voi răspunde la o întrebare aleatorie despre orice legat de știință și tehnologie, așa că nu uita să lași întrebarea ta pe:
– tehnocultura.ro
– YouTube : youtube.com/tehnocultura
– Facebook : facebook.com/tehnocultura
sau prin email la manuel@tehnocultura.ro

Fii o sumă de atomi curioși.

Categories
Stiinta

Întreaga viață a stelelor într-o singură imagine

viata-stelelor-nebuloasa-pitica-alba-gaura-neagra

Cei de la ASAP Science pe Facebook au publicat imaginea de mai sus. Nimic mai clar și mai concis legat de viața unei stele. În funcție de mărimea stelei inițiale se va trece prin faze diferite și va ajunge la rezultate diferite, fie pitică albă, dacă steaua este de mărime comparabilă cu Soarele, fie o stea neutronică sau o gaură neagră, dacă a fost mult mai mare decât Soarele.

Se pornește de la o nebuloasă stelară, o mulțime de praf strâns la un loc, apoi acel praf se comprimă și se creează o stea. Dacă steaua este mai mică decât 10 mase solare, atunci va fi o stea obișnuită, pe cum este a noastră, apoi va deveni o gigantă roșie, în a doua parte a vieții, apoi va arunca o bună parte din materia din componența sa către exterior și va deni o nebuloasă planetară, urmând a se contracta și a deveni o pitică albă.

Dacă steaua va fi mai mare de 10 mase solare, atunci va fi numită stea masivă, va ajunge să devină o supergigantă roșie în a adoua parte a vieții, va exploda într-un mod violent (supernovă) și apoi va deveni o stea neutronică sau o gaură neagră (poate chiar un quasar), dacă steaua originară a fost foarte foarte mare.

Și cam asta este viața unei stele.

Urmărește și:
60 de secunde în lumea astronomiei cu Open University.
Documentar: Găurile Negre, arhitecții Universului