Categories
Stiinta

De ce îmbătrânim și murim? ADN-ul este una dintre cauze


Nu numai ADN-ul, dar este pe aproape. Suntem programați genetic să murim. Posibilitatea de a face cancer crește odată cu vârsta și tot odată cu vârsta există mai multe șanse de a genera mutații nedorite. Tocmai de aceea studiile recente au arătat faptul că mai bine de 30% din cazurile de cancer apar ca rezultat al șansei.

Mai precis, oamenii fac cancer pentru simplul motiv că trăiesc și pentru că celulele din ei de divizează pentru a crea celule noi.

Cancerul ucide. În acest fel se pare că evoluția a găsit un mecanism prin care stopează posibilitatea de a transmite genele cu mutații “rele”.

Un factor al îmbătrânirii este limita Hayflick, care spune că celulele umane nu se pot diviza de mai mult de 50 de ori. Acest lucru se întâmplă deoarece cromozomii au, la capetele lor, secvențe care previn desfășurarea codului ADN.

Acele secvențe sunt precum capetele de plastic de la șireturi și se numesc telomere . Ele se scurtează cu fiecare divizie a celulei. Telomerele au undeva pe la maxim 8000 de perechi de secvențe de baze ale ADN-ului.

ADN-ul este construit din patru substanțe de bază: (A) adenina, (G) guanina, (T) timina și (C) citozina. Fiecare telomer, care este la capătul cromozomilor, are un set de șase asemenea substanțe pe o parte TTAGGG iar perechea ei este AATCCC.

Fiecare pereche TTAGGG și AATCCC formează un o pereche de bază iar telomerele noastre au aproximativ 8000 de asemenea perechi. Cu fiecare divizie ale celulelor se pierd între 30 și 200 de asemenea perechi, astfel că la 65 de ani ai mai puțin de 1500 de perechi.

Așadar, noi îmbătrânim pentru că celulele noastre nu se mai divid din cauza scurtimii telomerilor. Pe parcurs, însă, avem ocazia de a face cancer numai din cauză că celulele din noi de divid.

Suntem programați să murim, fie că avem calea scurtă sau lungă.

Categories
Stiinta

Genetică: suntem programați să murim

Nu vrei să începi ziua cu o asemenea știre, dar capul sus: vârsta maximă înregistrată a crescut de-a lungul timpului, de la 103 ani, în 1798, la 122.45 de ani, în 1997. Aumputea zice că, deși degradarea ADN-ului duce la moartea noastră biologică, ajungem să ne și plictisim de viață în tot timpul acesta.

Cauza principală a îmbrătrânirii și a morții noastre biologice este degradarea ADN-ului, care, datorită diviziunii celulare de-a lungul timpului, ajunge să piardă din informația genetică din cromozomi. Deși telomerele au rolul de tampon în acest proces, ele fiind segmente inutile ale cromozomilor care sunt gata a fi pierdute în cadrul diviziunii celulare, acestea nu pot face față degradării ADN-ului la infinit.

Se presupune că moartea este rezultatul mediului în care trăim și a materialului genetic ce îl avem de la părinți. Nu degeaba întreabă amicii tăi cât de mul au trăit bunicii tăi 😀 Așa vei ști și tu câți ani vei trăi. Metode de prelungire a vieții ar include micșorarea numărului de calorii consumate zilnic prin controlul dietei și ingineria moleculară biomedicală (pastile, injecții etc).

Există chiar animale care sunt nemuritoare din punct de vedere biologic cum sunt meduza Turritopsis nutricula sau racii.

Dacă cineva ar reuși să inventeze o metodă prin acre să intinerim o dată la 40 de ani, atunci vom ajunge sigur nemuritori. Va fi, ce-i drept, cam multă aglomerație pe străzi.