Categories
Podcasts SciCast Stiinta

Tehnocultura SciCast 017 – Extratereștrii pe Marte


Tehnocultura SciCast 017 a fost înregistrat duminică, în data de 12 octombrie 2016, în Londra, Marea Britanie.

Subiectul principal al acestui episod: crearea unor colonii umane pe Marte.

Audio podcast pe iTunes:
https://itunes.apple.com/ro/podcast/tehnocultura/id929951093?mt=2

Video despre colonizarea planetei Marte:

Wiki: planeta Marte

În cât timp poți ajunge pe Marte? Timpi:
Mariner 4, the first spacecraft to go to Mars (1964 flyby): 228 days
Mariner 6 (1969 flyby): 155 days
Mariner 7 (1969 flyby): 128 days
Mariner 9, the first spacecraft to orbit Mars (1971): 168 days
Viking 1, the first U.S. craft to land on Mars (1975): 304 days
Viking 2 Orbiter/Lander (1975): 333 days
Mars Global Surveyor (1996): 308 days
Mars Pathfinder (1996): 212 days
Mars Odyssey (2001): 200 days
Mars Express Orbiter (2003): 201 days
Mars Reconnaissance Orbiter (2005): 210 days
Mars Science Laboratory (2011): 254 days

– Viteza de evadare este 5km/s (față de 11,2 km/s pentru Terra): v = sqrt( 2G*M /r )

– Gravitația pe Marte este o treime din cea de pe Terra, adică 3,71 m/s^2 (față de 9,81 m/s^2 pe Terra): g = G * M / r^2

– Presiunea atmosferică pe Marte este de 0,00628 atm, 6 miimi din cea de pe Terra, temepraturi între -143 grade Celsius și 35 de grade Celsius

NASa: ce planuri ar fi pentru explorarea planetei Marte

Podcast despre colonizarea planetei Marte și ce vrea Elon Musk să facă

Ghețarii ascunși de pe planeta Marte

Elon Musk vrea să trimită mulți oameni pe Marte / Cum vede Elon Musk viața p Marte

Minutul de tehnologie

Știri din lumea științei

– Science Alert: astronautul român Dumitru Prunariu, unul dintre proponenții unei națiuni spațiale numită Asgardia
– The Good Stuff: cât este minciună atunci când vezi etichetele de tipul bio/organic pe mâncare
– Nature: implant în creier redă simțul tactil unui pacient care pierduse acel simț
– Compound Chem: istoria atomului
– Scholarly OA: nu folosi PubMed pentru a vedea în ce jurnale ă publici lucrarea ta. Uita-te, mai bine, la MEDLINE

Despre ce se mai discută în lumea pseudoștiinței?

– Cristian Român: vehemența cu care pseudoștiința susține năzbâtiile este uriașă / năzbâtofilul academic /

Bonus

– Science HUB – Cristian Presură: despre Fizica Povestită, cartea scrisă de dumnealui
– Stiință, Călin Bradabur: despre printarea 3D
– Science Hub: [inovare] Videoconferinta George Roth – Startup, inovare si educatie in Silicon Valley (ScienceHUB)
– Science Hub: [stiinta] Raluca Ada Popa Securitatea in era digitala
– Cosmin Niță: Alte 9 experimente fizica, presiune, temperatura, transfer de caldura
– Cosnim Niță: prezentarea cărții Fizica Povestită a lui Cristian Presură
– TED: de ce este rău să ții urina în tine
– Mașina Timpului: cercetătorul român Adrian Buzatu invitat la emisiunea Mașina Timpului, a lui Cristian Român
– Royal Institution: Sean Carroll , biolog evoluționar, ne spune care sunt regulile care guvernează planeta noastră în lumea biologiei / Sean Carroll, Q&A
– SciShow: ce este sonoluminiscența?
– Physics Girl: catastrofa ultravioletă în istoria fizicii
– Thunderf00t: cum vezi din ce este compusă lumina albă?
– Interesting Engineering: de ce nu trimitem deșeurile radioactive pe Soare?

Vizitează

Tehnocultura pe Facebook
Grupul știința pe Facebook și Știința pe Facebook
Grupul Știința, candelă în întuneric
Grupul Pseudoștiința pe Facebook

Categories
Podcasts SciCast Stiinta

Tehnocultura SciCast 015 – Vânătorii de planete


Tehnocultura SciCast 014 a fost înregistrat miercuri, în data de 28 septembrie 2016, în Londra, Marea Britanie.

Subiectul principal al acestui episod: planetele și vânătorii lor .

Audio podcast pe iTunes:
https://itunes.apple.com/ro/podcast/tehnocultura/id929951093?mt=2

De la Michel van Biezen aflăm cât se poate de multe detalii despre planetele din Sistemul Solar. sunt 34 de filme scurte din care înveți tot ce vrei să știi despre planetele vecine:

Despre planete:
– planetă: obiect suficient de masiv încât sa aibă formă sferică datorita gravitației, orbitează o stea, dar nu poate crea fisiune termonucleară și a curățat orbita sa de obiecte străine
– etimologie: greci, aster planetes, aidca stele călătoare / planete în viziunea anticilor: Soarele, Luna, Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn (numite și cele 7 planetele ale lui Ptolemeu)
– studiate: de mii de ani, de prin vremea babilonienilor, caracteristici mistice, zei
– evoluție a sistemului planetar: de la stea călătoare pe cer, la planete ce se toresc în jurul Terrei, cu varianta indiană a lui Nilakantha Somayaji în care planetele orbitau Soarele și Soarele orbita Terra, apoi la modelul geocentric și apoi la modelul heliocentric din sec 18 al lui Copernic, Kepler și Galilei

– Copernic (1474-1543) a venit cu ideea că Terra se învărte în jurul axei proprii și a fost originatorul modelului heliocentric
– Kepler a descoperit că orbitele planeteleor nu sunt circulare, ci eliptice, și a creat legile mișcărilor planetare numite și legile lui Kepler:
1. orbita este o elipsă cu Soarele în unul dintre cele două focare
2. un segment de linie ce unește plante de Soare acoperă suprafețe egale în timpi egali
3. pătratul periioadei orbitale a planetei este proporțional cu cubul axei semi-majore a orbitei;
– Galilei a descoperit primii 4 sateliți ai lui Jupiter și a susținut ca planeta se învârte în jurul Soarelui, menținând ideile lui Copernic

– zilele numite după “planeta” ce începe acea zi în lumea romană: Duminică – Soarele, Luni – Luna, Marți – Marte, Miercuri – Mercur, Joi – Jupiter, Vineri – Venus, Sâmbătă – Saturn.
– până în 2006 se considera că avem 9 planete, dar după nou clasificare, Pluto este numită planetă pitică, pe acelasi nivel cu asteroizii Vesta și Ceres
– primele observații cu telescopul făcute de la Galileo Galilei, care a descoperit patru sateliți ai lui Jupiter (Io, Ganimede, Callisto, Europe), numiți de el planetele Mediceene, în cinstea familiei De Medici care îl sponsoriza / acele “planete” se mai numeau și planete secundare pentru nu orbitau în jurul Terrei
– modelul heliocentric a început să fie acceptat pe scara largă de prin 1727

Sistemul solar:
– planetele tereste, centura de asteroizi, planetele joviane, centura Kuiper, norul Oort
– planetele terestre ( Mercur, Venus, Terra, Marte, aproape de Soare, mici, rocă și metal, foarte dense, rotatie lentă, nu au inele, au puține luni, câmp magnetic moderat)
– planetele joviane sau gazoase (Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, departe de Soare, H/He, enorme, rotatie rapidă, au inele, mulți sateliți, câmp magnetic puternic)
– parametri orbitali: înclinatia orbitei, înclinația axei fata de orbită, excentricitate (afeliu – departe, perihelium – aproape), axa semi-majoră (1/2 din axa semi-majoră = distanța medie fată de Soare)
– marimi: raza Jupiter = 11 diametre terestre, Saturn 9, Uranus și Neptun au diametrul = cu 4 X diam. Terrei
– mase: Jupiter 317 mase terestre, Saturn 95, Uranus 14, Neptun 17
– desnități: cele joviene cel mai puțin dense, Saturn mai puțin dens decât apa
– compoziție: cele terestre combinație de rocă și metal, cele joviene au o combinatie de H, He (Jupiter/Saturn), Nh4, H20 (Neptun, Uranus)
– temperatura de suprafață: Venus, Mercur, Terra, Marte și apoi cele joviene cu temperaturi sub -100 de grade Celsius
– albedo: câtă lumină reflectă ( Venus 0,59, adică 59%, Terra 0,31, Jupiter 0,41)
– înclinația axei: Venus 171 de grade, rotatie retrogradă, cu capulîn jos, Uranus are o înclinație de 97 de grade, rotatie retrogradă, culcat pe o parte
– ziua pe planete: Marte și Terra 24 de ore, o zi pe Venus este 243 de zile iar una pe Mercur este 58 de zile, cele joviene între 9 – 15 ore
– viteze orbitale: Mercur 48 km/s, Terra 30 km/s, Jupiter 13 km/s, Neptun 5,5km/s
– gravitație: Luna 0,17g, Jupter 2,5g, Marte 0,38g
– viteza de evadare: Terra 11,2 km/s, Luna 3km/s, Marte 5 km/s, Jupiter 60 km/s, Neptun 23 km/s
– spectroscopie: Titan, satelitul Saturn, are atmosferă de CH4, benzile de O2 și H2 vin de la Soare și de la atmosfera terestră
– atmosferE: planeta trebuie să aibă suficientă gravitație pentru a ține moleculele de gaz aproape de sol ( viteza unei molecule de gaz e aprox 500 m/s și trebuie să fie mai mică decât viteza de evadare / depinde și de temperatură )
– apă în Sistemul Solar: H, He, O des întâlnite; apă sub formă de gheață dupa orbita lui Marte (în Uranus, Neptun, sateliți, asteroizi, comete)
– meserie la NASA: NASA Planetary Protection Officer

Minutul de tehnologie

– TechQuickie: cum funcțioează drive-urile RAM

Știri din lumea științei

– Știință și Tehnică: SciFi fest pe 30 sep și 1 oct
– Tehnocultura.ro: Bucharest Science Festival între 28 sep – 02 oct
– Tehnocultura.ro: Începe Bucharest Science Festival
– PBS Space Time: quantum entanglement explicat
– Geography Now: află despre Guinea Ecuatorială
– Kurtz Gesagt: cum să eliminăm malaria cu ajutorul terapiilor genetice – CRISPR/Cas9
– Phys.org: Universul nu are nicio direcție, respectiv nu se reotește
– Argonne National Laboratory: probioticele sunt lăudate degeaba

Despre ce se mai discută în lumea pseudoștiinței?

– LeacuriMinune.ro: Olivia Steer nu este prima vedetă care bate câmpii anti-științei
– Insula Îndoielii: anti-vacciniștii au întrebări, Insula îndoielii are răspunsuri
– Futurism: după ce guvernul australian a anunțat că va tăia ajutorul social pentru cei ce nu-și vaccinează copiii, rata vaccinărilor a crescut semnificativ
– ProTV: produsele naturiste îți iau banii și nu te salvează de boală

Bonus

– Pofesorul trăznit: magie sau știință? (experimente făcute în clasă sau acasă)
– Seeker Daily: de ce a dispărut limba latină?
– NativLang: cum de au ajuns spaniolii să aibă litera ñ în alfabetul lor
– Ministerul Sănătății Facebook: tabel cu eficiența vaccinurilor
– Minute Earth: ce fac diversele părți ale creierului?

Vizitează

Tehnocultura pe Facebook
Grupul știința pe Facebook și Știința pe Facebook
Grupul Știința, candelă în întuneric
Grupul Pseudoștiința pe Facebook

Categories
Podcasts Stiinta Tehnologie

Știrile Tehnocultura 008 – filopode rotative, două planete ipotetice și lupta impotriva pseudoștiinței

În episodul 8 al emisiunii Tehnocultura am vorbit despre baterii iar, la secțiunea de știri, am detaliat câteva informații despre filopode, niște tentacule care se rotesc, doua planete ipotetice care ar putea fi situate în Norul Oort și despre lupta împotriva pseudoștiinței.

Episodul 8 a fost difuzat în data de 14 martie 2015, marți, la orele 20:30: http://tehnocultura.ro/2015/03/17/tehnocultura-tvs-008-bateria/

Linkuri importante:
– lista jurnale științifice false: http://scholarlyoa.com/2015/01/02/bealls-list-of-predatory-publishers-2015/
– de unde poți afla despre lucrările retrase RetractionWatch.com

AUDIO>> Pentru varianta AUDIO: Subscribe in iTunes

Mai jos sunt știrile ediției.
==========================================================

1. Celulele folosesc tentacule rotative pentru a simți mediul înconjurător

Extra

Cells use rotating arms to feel their way around, like a person in the dark


http://en.wikipedia.org/wiki/Filopodia

http://www.pnas.org/content/112/1/136

Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au descoperit că celulele reușesc să simtă mediul înconjurător cu ajutorul unor tentacule roative.

Acele tentacule se numesc filopode și au fost filmate cu ajutorul unor camere speciale. Filopodele au capacitatea de a se extinde și de a se contracta, dar ceea ce le-a atras atentia cercetătorilor este tocmai faptul că filopodele se pot roti.

img-bat-s1-01-Filopodia1-640x615 (Small)
(sursa http://www.extremetech.com/extreme/196272-cells-use-rotating-arms-to-feel-their-way-around-like-a-person-in-the-dark )
Mecanisme naturale care se rotesc nu sunt foarte cunoscute, dar există. Se consideră că și neuronii, atunci când încearcă să facă legaturi noi, se pot roti până la un anumit grad.

Natascha Leijnse și echipa sa de la Institulul Bohr și Universitatea din Copenhaga au demonstrat că proteina F-actină este responsabilă pentru extinderea și rotirea filopodelor. Mai precis, filopodele se contractă când sunt rotite într-un sens și se extind când sunt rotite în sens opus.

In acest fel celulele pot simți ceea ce este în mediul înconjurător asemenea unui om orb care întinde mâinile peste tot în jur pentru a-și da seama unde este.

Filopodele ajută și la captarea unor proteine, la deplasare și la interacțiunea celulă-celulă. Celulele macroface, de exemplu, un tip de celule albe din sistemul nostru imunitar, folosesc filopodele pentru a prinde bacterii sau virusuri. Apoi le împinge în interiorul celulei unde sunt consumate.

Cercetările celor de la Universitatea din Copenhaga ne-au arătat că mișcările rotative se întâlnesc mult mai des în natură decât am fi crezut.

2. Am putea descoperi alte două planete dincolo de Pluto

http://www.dailygalaxy.com/my_weblog/2015/01/there-could-be-at-least-two-unknown-planets-hidden-well-beyond-pluto.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Kozai_mechanism
http://en.wikipedia.org/wiki/Oort_cloud

Acum să mergem ceva mai departe, ba chiar dincolo de Pluto. Carlos de la Fuente Marcos, de la Universitatea Complutense din Madrid spune că obiectele transneptuniene, adică planetele pitice și asteroizii de după orbita planetei Neptun, au un comportament ciudat.

img-bat-s2-01-TheTransneptunians_73AU.svg (Small)
(sursa http://en.wikipedia.org/wiki/Trans-Neptunian_object )
Prin comportament ciudat se referă la faptul că trebuie să existe un corp dincolo de orbita lui Neptun care ar putea influența orbitele acestora.

Influența gravitațională a unui corp mare din exteriorul orbitei asupra unui alt corp mai mic se numește mecanismul Kozai. Mecanismul Kozai nu este altceva decât alterarea orbitei unei planete de o altă planetă care se află la distanțe mai mari.

Pluto și Neptun au fost descoperite în urma unei concluzii similare când astronomii au văzut că Uranus nu are orbita prezisă de calcule. Acest lucru i-a determinat să concluzioneze faptul că există și alte planete.

Calculele făcute de cei de la Universitatea Complutense din Madrid și Universitatea Cambridge din Anglia spun că ar trebui să mai existe două planete situate undeva pe la 150 de unități astronomice de Soare.

O unitate astronomică este egală cu distanța Pamânt – Soare, adică aproximativ 150 milioane de kilometri. Pluto, de exemplu, se află la 45 de ua față de Soare.

Presupusele planete ar trebui să fie la o distanță de trei ori mai mare ca Pluto, dar ar putea avea orbite puternic înclinate față de ecuatorul Soarelui, motiv pentru care nu au fost descoperite până acum.
Pluto, obiect transneptunian

img-bat-s2-02-pluto (Small)
(sursa http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Pluto.jpg )
Descoperirea recentă a unui disc proto-planetar la mai bine de 100 de ua față de steaua HL Tauri îi determină pe astronomi să creadă faptul că planetele se pot forma și mult mai departe de Soare decât s-a crezut până de curând.

Una dintre ipoteze spune că ar putea exista o planetă înghețată, un Super-Pamânt de 10 ori mai mare decât planeta noastrâ în Norul Ooort.

Norul Oort este o zonă din jurul Soarelui situată la 50 000 de ua și care este plină de asteroizi si nuclee de comete.

Abia aștept să văd ce vom descoperi în anii de urmează. Intr-o zi știm că avem un sistem solar cu 8 planete și apoi ne trezim într-un sistem solar cu 10 planete.

3. Studii științifice îndoielnice sau de-a dreptul mincinoase? Avem soluția!

Cât de des nu ai auzit de studii științifice care spun că tocmai au confirmat existența “sufletului” ori că meditația poate afecta celulele la nivel de ADN? Asemenea studii par a fi științifice, dar lipsește rigoarea și metoda științifică din ele.

Cu alte cuvinte sunt îndoielnice sau chiar false. Se folosesc de știință pentru a promova diferite idei fantasmagorice. Ele sunt numite studii pseudoștiințifice.

Dacă vine cineva și îți spune că a citit un lucru îndoielnic, atunci ai două opțiuni:
1. verifici dacă studiul a fost publicat în vreun jurnal cu acces deschis care acceptă orice fel de minciună drept studiu
2. vezi dacă nu cumva lucrarea respectivă a fost retrasă între timp pe motiv că s-au folosit date eronate sau concluziile nu sunt fondate.

In primul caz ești ajutat de către Lista lui Bell a publicațiilor îndoielnice prezentă la această adresă web: scholarlyoa.com

Lista: http://scholarlyoa.com/2015/01/02/bealls-list-of-predatory-publishers-2015/

In al doilea caz, poți verifica lucrările retrase cu ajutorul RetractionWatch.com, un site care urmărește asemenea fenomene din lumea științei.

Cam atât pentru știrile de săptămâna aceasta.

Îți mulțumesc că ai fost alături de mine și în acest episod și te invit să trimiți sugestii, comentarii sau întrebări pe:
– tehnocultura.ro
– YouTube : youtube.com/tehnocultura
– Facebook : facebook.com/tehnocultura
sau prin email la manuel@tehnocultura.ro.

Ne vedem data viitoare.
Fii o sumă de atomi curioși!
*******

Categories
Stiinta

Cum este ploaia pe alte planete?

Ploaia pe ale palnete poate fi foarte diferită de blânda noastră apă. Sunt unele locuri în /univers unde plouă cu metan sau acid sulfuric. Nu am rezista nici măcar câteva secunde acolo.

Cei de la American Infographic au creat imaginea de mai jos.

De acolo aflăm cum este ploaia pe diferite planete:
– Pământ – apâ
– Venus – acid sulfuric
– planeta HD189733b – sticlă
– Neptun – diamante
– OGLE-TR-56b – fier
– satelitul Titan – metan

Unele planete, mai precis exoplanete sunt într-atât de fierbinți încât fierul sau nisipul se topesc sau chiar se evaporă. În alte locuri este atât de frig încât plouă cu metan iar în altele presiunile sunt uriașe de plouă cu diamante.

Enjoy 😀
rain-on-different-planets

Via Tehgeektive.

Categories
Stiinta

Din ce este compusă atmosfera planetelor din Sistemul Solar?

atmosfera-planete-sistem-solar
Cei de la Compound Chem au ținut morțis să analizele atmosferele planetelor din Sistemul solar din punct de vedere chimic și au făcut imaginea de mai sus.

Ce atmosfere au planetele:
– Mercur: oxigen 42%, sodiu 29%, hidrogen 22%, alte elemente 7%
– Venus: dioxid de carbon 96%, azot 3%, alte substanțe 1% + acid sulfuric în nori
– Terra: azot 78%, oxigen 21%, argon 1%, alte gaze <1% - Jupiter: hidrogen 90%, heliu 10%, alte elemente <1% - Saturn: hidrogen 96%, heliu 3%, alte elemente 1% - Uranus: hidrogen 83%, heliu 15%, metan 2.5% + alte elemente - Neptun: hidrogen 80%, heliu 19%, metan 1% + alte elemente Mercur are o atmosferă de mii de ori mai subțire decât Terra, Venus are o atmosferă cu presiune de 90 de ori mai mare decât planeta noastră iar Marte are o atmosferă de 90 de ori mai subțire ca a noastră.

Categories
Stiinta

De ce Pluto NU este o planetă?


Încă de prin 2006 Pluto a fost devansată de la titulatura de planetă la cea de planetă pitică. În acel an, la cea de-a 26-a întâlnire generală a Uniunii Internaționale a Astronomilor s-au pus bazele clasificării planetelelor iar Pluto a fost declarată planetă pitică.

Cu alte cuvinte un corp ceresc are dreptul să se numească planetă doar dacă:
– orbitează în jurul Soarelui
– are suficientă gravitație care să îi creeze o formă sferică
– a golit toată orbita pe care este de corpuri străine

Ei bine, Pluto tocmai la punctul trei a pierdut, pentru că este doar unul dintre miile și miile de corpuri din ceea ce se numește Kuiper Belt ori Centura Kuiper, o zonă dincolo de planeta Neptun care are multe corpuri, în genere asteroizi, ce orbiteză la zeci de u.a. distanță.

Totuși, pentru a nu chinui prea mult fanii ex-planetei Pluto, acest corp ceresc a fost numit planetă pitică. Trebuie să știi că există un corp ceresc cu 25% mai mare decât Pluto în Centura Kuiper și anume Eris, ce are o orbită de două ori mai mare decât Pluto.

În afară de Eris, mai avem și alte planete pitici: Haumea și Makemake, tot în Centura Kuiper, și Ceres, în centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter. În afară de acestea se pare că ar mai exista peste 100 de planete pitici în zona Kuiper.

Sorry, Pluto, dar vremea ta a trecut!

Categories
Stiinta

Cum ar arăta planetele dacă ar fi la distanța Lunii? [video]


Dacă ai pune planetele la distanța Lunii ai avea un spectacol magnific în fața ochilor. Universul, mai specific corpurile cerești, m-au atras încă de mic iar filmul de mai sus îmi întărește ideea că Universul are nevoie de oameni pentru a se cunoaște pe sine.

Dacă ai plasa planetele din Sistemul Solar ai avea cerul mult mai plin. Este interesant de văzut planeta Marte, apoi Neptun și apoi Jupiter. Luna este situată la 384 000 de kilometri distanță și are 3474 de kilometri în diametru. Ocupă o jumătate de arc-minut pe sfera cerească, adică vreo câțiva centimetri pătrați când ne uităm pe cer.

Când pui planetele în locul Lunii, cerul devine un spectacol foarte diferit. Enjoy!

Via [Presurfer].

Categories
Stiinta

Pluto, ai încercat tu, dar tot degeaba

Pluto-vs-EarthExistă un singur motiv pentru care nu cred eu în astrologie: Pluton nu este o planetă, oameni buni. Neavând ce face m-am pus să caut pe Google planeta Pluton și o parte dintre rezultate erau de pe site-uri de astrologie în care pitica planetă (asteroid, dar numită cu indulgență așa) era ridicată la rangul de planetă. Vedeți? De aia zic eu că pierzi minute prețioase din rutina zilnică aruncându-ți ochii pe secțiuea de astro(așa-zisă)logie.

Dar nu despre asta vroiam să scriu, ci despre faptul că s-a descoperit că Pluton are un al patrulea satelit. Hubble (telescopul), mai rău decât o soacră băgăreață, a dat de al patrulea satelit, numit P4, săptămâna trecută. Scriu despre asta pentru că îmi place și astronomia, pe lângă atâtea altele.

A apărut apoi întrebarea: dacă tot are atâția sateliți nu cumva este Pluton o planetă în toată regula? Ei bine, nu. Înca de prin 2006 Uniunea Astronomică Internațională a stabilit trei criterii după care putem defini o planetă:

  • 1. să graviteze în jurul unei stele – okay Pluton face asta;
  • 2. să aibă suficientă gravitație încât forma sa să fie sferică – yep, suntem pe drumul cel bun cu Pluton (astreoizii seamănă cu niște cartofi, prin comparație);
  • 3. să aibă o orbită numai a sa – Pluton a pierdut aici. Pe orbita sa se mai află și alte corpuri (în afară de sateliții săi), plus că traiectoria sa întră liniștit în curtea lui Uranus.

Pentru această a treia condiție Pluton a fost descalificat ca și planetă. Nici nu se putea altfel, mai ales că este mai mic decât Luna :D. Nu m-a mirat prea mult decizia UAI din 2006. Trăim vremuri interesante, atăt zic.

Iată și un filmuleț care explică clasificarea planetelor. Dicovery rulz. Via [Discovery].

Categories
Online

Cum afli ce vârstă ai pe alte planete

varsta-alte-planete-exploratorium-website-interesantDacă vrei să calculezi cât este un an pe Pământ vei avea surprize foarte interesante. Sunt atât de mult variabile de luat în calcul încât preferi să zici că anul are 365 de zile și gata.

Adevărul este total diferit și îl poți vedea în filmul de mai jos. Cu toate că este complicat calculul nouă ne este de ajuns să știm că avem un calendar și un ceas ca să ne știm vârsta. Ia să calculăm! Via [Geeksaresexy].

După ce ai văzut cum se face calcul vei avea o surpiză să afli că, la vărsta de 20 de ani pământești, tu ai: 84 de ani mercurieni, 33 de ani venusieni, 10 ani marțieni, 0,7 ani saturnieni și ești în stadiu de embrion pe Pluto :D. Dă un clic pe imaginea de mai jos să vezi ce vârstă poți avea pe alte planete. Sweet!
varsta-alte-planete-exploratorium-website-interesant

Eu aș prefera să colonizăm Marte și să mai petrec ceva timp pe acolo. Or fi dracii altfel pe altă planetă?