Categories
Stiinta Tehnologie

Știință și tehnologie 071 – Stress și cancer, scripeți, spațiu cosmic, sistemul endocrin, ADN versus raze UV, iluzii auditive, Skynet în SUA, babuinul Jack, istoria toastului

Știrile zilei din ștință și tehnologie prezintă o selecție de pagini web de unde poti afla știrile zilei legate de știință, tehnologie, cultură. Aceste linkuri sunt selectate din zeci de canale de YouTube si alte câteva zeci de website-uri care publică zilnic informații din mai multe domenii.

Selecția “Știință și tehnologie” te ajută să îți mărești cunoștințele generale, dar și te ține în temă cu cele mai noi informații din lumea științei și tehnologiei. În fiecare zi, de luni până vineri, după orele 20 va apare un nou articol din această serie pe Tehnocultura.ro.

=========

Știrile zilei: marți, 23 iunie 2015

Featured:

Știință

1. Nature: S-a descoperit că un om din zona României, care a trâit în urmă cu 40 000 de ani, are bunici neanderthalieni
2. Dr. MIT: stresul poate duce la cancer pentru că crește cantitatea de cortizol din corp lucru ce duc ela scăderea imunității
3. Inginerie mecanică: de ce folosim scripeți pentru a ridica greutăți?
4. Creierul obține beneficii multiple pentru cei care vorbesc mai multe limbi
5. Video HD din spațiul cosmic

6. De ce unii oameni pot dormi cu gălăgie în jurul lor?
7. Cum cresc plantele de la stadiul de semințe la cel de plante adulte?
8. Curs anatomie: sistemul endocrin, partea 1
9. Roboții-gândaci învață să treacă de obstacole înguste
10. Arta primelor impresii

11. Bill Nye: ce se întâmplă dacă te apropii de viteza luminii?
12. Topografie: cum scanăm fața Pământului cu ajutorului laserului
13. Un compus creat din niobiu și fosfor, fosfură de niobiu, permite electronilor să se deplaseze la viteza extrem de mare de 300 km/s și are magnetorezistență mare – studiu Nature Physics
14. Cum se protejează ADN-ul de efectele nocive la razelor UVstudiu Nature
15. Iluzii auditive / De ce ne place muzica? Pentru că ascultănd muzică creierul genereaza dopamină, substantă care ne face să ne simțim bine

16. Celulele nervoase își distrug propriul ADN pentru a permite formarea amintirilor (memorie) studiu Cell
17.

Tehnologie

1. Mobilă electrică
2. Skynet există în cadrul NSA din SUA, dar nu în forma ce o știm din filmele Terminator
3.

Cultură/societate

1. Record mondial: 44 de piloți wingsuit în formație via Cristian Român
2. Istoria interesantă a unui babuin numit Jack, care a muncit în locul unui om pe post de “om semnal”
3. Despre Curtea Penală Internațională
4. De ce toastăm?
5.

Categories
Stiinta

Vid cosmic? Nici un bai: oamenii pot supraviețui vidului cosmic până la 90 de secunde


După o serie de accidente și o altă serie, mai lungă, de teste pe câini și cimpanzei, oamenii de știință cu concluzionat că putem supraviețui spațiului cosmic pentru un timp foarte limitat: maxim 90 de secunde. Durata variază între 1 și 3 minute în funcție de testele făcute însă un lucru trebuie ținut minte: Hollywood te-a mințit.

Nu că ar fi ceva nou. Doar nu te așteptai sa exploziile din spațiul cosmic să se audă, nu? Sau te așteptai ca urmăririle cu navele spațiale să genereze vreun sunet prin vidul cosmic? Nada. Totul este într-o liniște absolută pentru că nu există materie, praf, gaz sau orice altceva care să transmită sunetul. Sunetul are nevoie de molecule care să interacționeze între ele pentru a fi propagat, lucru pe care Hollywood nu are cum să ți-l zică.

Revenind la supraviețuirea în spațiul cosmic, Hollywood ne-a obișnuit cu imaginile în care fața omului expus fierbe la propriu iar omul îngheață instantaneu. Adevărul este mult mai complex iar realitatea este că vidul cosmic ne dă o șansă, chiar foarte mică, de supraviețuire.

Ce se întâmplă atunci când ajungi în spațiul cosmic fără costum de astronaut?

Ai 9 – 11 secunde în care ești conștient, apoi leșini și mai ai aproape 80 de secunde pentru a fi adus într-un loc cu aer și presiune normale. Dacă în intervalul acesta ești adus la loc sigur, atunci vei supraviețui, chiar dacă vei rămâne cu ceva urme.

Primul lucru pe care trebuie să îl faci într-o atare situație este să expulzezi aerul din plămâni cât se poate de repede, altfel, dacă încerci să ții aerul în tine, apare decompresia explozivă. Decompresia explozivă determină crearea de rupturi ale plămânilor și ale capilarelor ce vin în contact direct cu plămânii pentru că aerul încearcă să iasă cu forța din cutia toracică. Aerul va ajunge, într-un final, în sânge unde va determina blocaje iar moartea este sigură.

Șansele de supraviețuire sunt mult mai mari dacă expiri tot aerul cât mai rapid.

Ce se mai întâmplă? Așa cum scrie și pe Scientific American sau pe Damn Interesting tu nu vei îngheța pe loc. Vei simți răcoare pentru că umezeala din gură și de pe piele și ochi se va evapora lăsând o suprafață subțire de gheață în urmă. Nu este ceva care să te sperie.

Revenind la îngheț, în vid absolut nu vei îngheța instantaneu pentru că nu există materie către catre să se transmită căldura ta. Vidul este adesea folosit ca izolator termic în canistrele de ceai, de exemplu.

În situația dată, atunci când ești neprotejat în vidul cosmic, corpul tău se va răci lent prin procesul numit căldură radiantă. Noi emitem fotoni în spectrul infra-roșu și, odată cu radiața aceasta, noi pierdem și căldură, dar nu la fel de mult pe cum am pierde dacă ne-am scufunda într-un vas cu azot la -200 de grade Celsius.

Așadar, vei muri de asfixie din cauza lipsei aerului înainte de a muri din cauza înghețului. Atunci când nu mai ai aer în plămâni, după acele 11 secunde, azotul din sânge va începe să se transforme în gaz și va bloca, pe alocuri, fluxul sanguin. Dacă până la 90 de secunde salvatorii te-au adus în cabină și încă îți bate inima, atunci ai scăpat.

Geoffrey Landis, om de știință american, explică, în detaliu, ce se întâmplă când ești expus vidului. Găsești la acel link detalii mai multe despre cele scrise aici.

Așadar, nu vei ingheța instantaneu, nu vei muri pe loc, nu îți va fierbe sângele în tine, dar îți vei mări volumul considerabil. Nu vei exploda iar, dacă ai un costum care să fie strâns pe tine, atunci cu atât mai bine.

Dacă ajungi vreodată în spațiu, ține minte să expiri rapid aerul din tine, să admiri priveliștea și să speri să te găsească salvatorii la timp. Dacă ai un costum și este rupt pe alocuri, caută să prinzi găurile cu ceva. Pune chiar degetul în loc. Nu îl vei pierde.

Acum, un lucru mai trebuie precizat: în spațiul cosmic nu vei rămâne cu sechele pe viață în termenul de 90 de secunde, dar radiația Soarelui te va răni iremediabil. Grijă mare!

Categories
Stiinta

Trei noi descoperiri din spațiul cosmic: fosfor, argon și apă


Nu că aceste elemente sau substanțe nu ar fi din plin în spațiul cosmic, dar contează unde au fost găsite. Fosforul a fost descoperit în supernova Cassiopeia A., argon în Nebuloasa Crabului iar apa pe satelitul Europa.

De ce este așa de important să urmărim originea acestor elemente? Pentru că fosforul, de exemplu, este unul dintre elementele chimice găsite în ADN, ARN și membranele celulare. La fel, argonul se găsește rar în natură sub formă de moleculă constituită din argon si alt gaz și este pentru prima dată când a fost observat în spațiul cosmic.

Apa, atât de necesară vieții, poate fi găsită mult mai des decât se credea. Satelitul natural Europa, care gravitează în jurul planetei Jupiter, are o crustă de gheață la suprafață iar sub aceasta este apă lichidă. De curând cercetătorii au putut descoperi că Europa aruncă jeturi de apă la 200 de metri înălțime sub influența atracției gravitaționale a planetei Jupiter.

Așadar, elementele vieții se găsesc mult mai des în Univers decât se credea în urmă cu 10 – 20 de ani.

Mă întreb cît va costa în viitor un litru de apă de pe Europa 😀

Categories
Stiinta Tehnologie

Friday fun: apa în gravitație zero, fazele lunii, misiunea Apollo și Curiosity pe Marte


Cum se comportă apa în spațiul cosmic? Se grupează elegant în sfere care pot fi manipulate foarte ușor. Astronautul Don Pettit, când a mai avut timp liber pe ISS, a putut crea o bulă de aer în sfera de apă, apoi a pus o altă sferă de apă în aceasta. Interesante experimente.

Pentru cei interesați de fazele Lunii în anul 2014 NASA a creat filmul de mai jos. Vei vedea exact fazele lunii în orice zi a anului viitor:

Din filmul de mai jos aflăm că au fost 6 misiuni cu oameni pe Lună, misiuni în care astronauții s-au plimbat pe Lună și au făcut o mulțime de experimente. Modulul Lunar Apollo era compus dintr-o punte inferioară ce conținea aparatele de maăsură și resursele pentru plimbările pe Lună, inclusiv roverul lunar, și puntea superioară, care le permitea astronauților să revină în orbita lunară și să plece apoi pe Pământ.

Ce face Curiosity pe Marte? Caută dovezi ale vieții, face multe fotografii, se plimbă pe unde poate și oferă oamenilor o altă perpectivă asupra Universului.

Categories
Tehnologie

SunJammer: epoca velelor solare a început


Am auzit la Star Trek pentru prima oară de vele solare, ca metodă de deplasare, dar nu credeam că vor fi puse vreodată în aplicare. Iată că din 2014 vom avea primul satelit cu velă solară, SunJammer: se va folosi de inerția generată de impactul luminii cu velele solare pentru a propulsa satelitul.

Categories
Stiinta Tehnologie

De ce plutesc astronauții la bordul ISS?

Michael Stevens, cel care are Vsauce pe YouTube, își pune întrebări foarte interesante, ciudate chiar, și tot el dă răspunsul. Studiază un subiect săptămâni întregi, după care prezintă un film din care aflăm informații noi iar miturile sunt curățate din cultura noastră generală.

Categories
Stiinta

Oameni ca noi: astronomii, astrofizicienii și astronauții

Când am fost la ESO@50, între 3-7 septembrie 2012, la Garching bei Munchen, Germania, am apucat să văd de aproape oameni de știință și să îi observ în mediul lor. Chiar dacă noi îi privim ca pe niște ființe puse undeva sus pe un piedestal (într-un fel merită să fie priviți cu asemenea admirație) întrebările mele îi puneau în încurcătură.

Categories
Stiinta

Tardigrade sau urșii de apă sunt singurele animale care supraviețuiesc vidului din spațiul cosmic

Li se spune tardigrade sau “slow walkers” iar în limba română, urși de apă. Fac parte din același grup cu insectele și crustaceele și mănâncă vidul la masa de dimineață.

Categories
Tehnologie

Iluzie optică într-o fotografie făcută de telescopul Hubble: două galaxii în curs de coliziune

Loading player…

Hubble are avantajul că nu este obstrucționat de atmosfera terestră și își poate arunca ochiul acolo unde nu putem măcar spera. Așa descoperim că unele galaxii sunt în curs de coliziune, sau nu? Iluzia optică din imaginile înregistrate de Hubble este datorată poziției în care suntem noi situați.

ESA a anunțat azi că două galaxii, NGC 3314A și B, par a fi văzute ca fiind suprapuse din cauza efectului lentilă gravitațională, fenomen prin care traiectoria luminii este alterată de gravitația unor corpuri cosmice ca stelele sau galaxiile.

Un lucru interesant de observat este următorul: deși noi știm că lumina călătorește în linie dreaptă, din cauza efectului de lentilă gravitațională lumina care vine la noi poate avea traiectorii din cele mai ciudate și, atenție aici, s-ar putea ca obiectul la care ne uităm noi în față să fie de fapt… undeva prin lateral sau spate.

Uite o imagine explicativă a fenomenului de lentilă gravitațională (via wiki):
lentila-gravitationala-wiki

Admiră și tu frumusețea spațiului cu imaginea de mai jos:
heic1208a-hubble-view-of-tricky-colliding-galaxies-ngc-3314-space-esa-nasa-14-june-2012
Credit: NASA, ESA, the Hubble Heritage (STScI/AURA)-ESA/Hubble Collaboration, and W. Keel (University of Alabama)