Categories
Stiinta

Cum promovezi știința și o agenție spațială?

Cei de la ESA au făcut un film glumeț prin care explică faptul că dinozaurii au murit pentru că nu au avut o agenție spațială care să îi protejeze de asteroizii care pot distruge viața pe Pământ. Este unul dintre puținele filme de genul făcute de o agenție spațială.

ESA a mai avut animațiile cu landerul Philae și cu sonda spațială Rosetta, dar tot într-o notă serioasă. De data aceasta ESA a avut un material video comic, dar cu un impact puternic pentru publicul larg.

Pentru a promova știința trebuie să găsești un numitor comun cu publicul larg, să găsești acel punct cheie care explică omului de rând importanța științei, a cercetării fundamentale și a călătoriilor în spațiu, de exemplu.

ESA are un parteneriat cu NASA în cadrul misiunii Hera prin care vor să vadă care sunt efectele impactului unei sonde spațiale cu un asteroid.

ESA a fost, încă de la început, susținătoarea Zilei Asteroidului, eveniment care ține să ne aducă aminte că putem sfârși la fel ca dinozaurii dacă nu luăm măsurile necesare de protecție.

În viitor vom vedea misiuni de modificare a traiectoriei asteroizilor și chiar mineritul lor, tocmai de aceea ESA, NASA și o serie de companii private pregătesc planurile unor asemenea acțiuni. Primele lansări de sonde cu rolul de a studia mineritul și devierea traiectoriei asteroizilor vor fi lansate în deceniul următor.

Suntem o specie spațială ori, de ce nu, odată cu crearea primelor orașe stabile pe Lună, vom fi o specie extraterestră.

Categories
Podcasts SciCast Stiinta

Tehnocultura SciCast 025 – știința și politica, display-uri fotosensibile, optogenetică, asimetrie bilaterală în evoluție


Tehnocultura SciCast 024 a fost înregistrat miercuri, în data de 15 februarie 2017, în Londra, Marea Britanie.

Subiectele zilei: știința și politica, display-uri fotosensibile, optogenetică, asimetrie bilaterală în evoluție.

Audio podcast pe iTunes:
https://itunes.apple.com/ro/podcast/tehnocultura/id929951093?mt=2

Mulțumiri partenerului Easyhost pentru găzduirea Tehnocultura.ro:

Subiectele zilei:
1. Știința și politica: modul în care știința ne poate ajuta să luăm decizii importante și benefice (politici bazate pe dovezi științifice)
AAAS Science (protecție chimică, educarea copiilor, schimbările climaterice, vaccinare, legi = expertize tehnico-științifice, ace pentru dependenții de droguri (cazul Elveției), cazul BPA – greșită etichetarea primită => legi pentru efectuarea studiilor legate de toxicitate care sunt contrare studiilor academice, lupta împotriv holerei, salvarea vieților șoferilor prin sisteme automate de frânare

2. Noile tipuri de leduri permit interacțiune fără contact și vor duce la crearea televizoarelor care pot filma
Science MAG video / text / studiu

3. Despre deindividualizare în cadrul psihologiei de grup: cum să faci lucruri bune când restul se uită
Psych Files

4. Optogenetica explicată: cum stimulezi neuronii cu ajutorul luminii
Naked Scientists

5. Evoluție: de ce există asimetrie bilaterală a organelor sau caracteristicilor animalelor? Ce face ca partea strângă a corpului să fie diferită de partea dreaptă?
– Cercetător și profesor Jeery A. Coyne, autorul cărții Why Evoluțion Is True, explică: partea 1, partea 2, partea 3

Minutul de tehnologie

– Interesting Engineering: Agility Robotics a creat un robot biped numit Cassie care știe să meargă aproape ca un om
– Jayz2Cents: o nouă placă video GTX 1080 de la EVGA cu îmbunătățiri pe partea de răcire
– TechQuickie: ce este și cum funcționează DHCP? (cablu pentru protecție DRM a conținutui video)
– IEEE Spectrum: ce este tehnologia 5G?
– NCIX Tech Tips: încep să apară detalii despre generația 8 de procesoare Intel. Acum generația 7 are, ca exponent, procesorul Intel i7-7700k Se pare că nou procesor va avea tranzistori de 10 nm. Un atom de fosfor are 0,27 nm. Cu alte cuvinte, tranzistorul Intel gen 8 va avea o lățime de 27 de atomi.

– TechQuickie: ce specificații tehnice impresionante are portul HDMI 2.1? Vei putea avea monitoare cu rezoluție 10k și frecvență de 120Hz
– Science Asylum: cât este de departe Luna? Cum ar arăta Luna dacă ar fi mai aproape?

Știri din lumea științei

– SciShow: mituri despre evoluție
– Veritasium: avem apă pe Lună iar apa este sub formă de gheață la polii satelitului
– SciShow: 9 lucruri importante legate de somn
– SciShow: Soarele se roteșțe în jurul axei proprii atât de lent din cauza strălucirii sale. Lumina este cea care fură din impulsul Soarelui și îl încetinește în acest mod

Despre ce se mai discută în lumea pseudoștiinței?

Bonus

– SciShow: lacul de lavă din Antarctica
– Reactions: au oamenii feromoni? Nu avem încă răspunsul.
– Sound of Science: apa fierbinte nu îngheață mai repede ca cea rece ( efectul Mpemba este un mit)
– How does it grow: din ce este făcută ciocolata albă? Dacă nu este din unt de cacao, atunci nu este ciocolată albă
– Open Culture: 375 000 de imagini legate de artă sunt la liber pe net

– Geography Now: Germania
– SciShow Space: de unde știm cum arată galaxia noastră? O căutare de sute de ani care ne arată că galaxia este o spirală
– Fusion: protestele funcționează, iată de ce
– SciShow: cât de lung este 1 metru? Viteza luminii ne ajută în acest calcul
– TED Ed: cum a fost inventat super glue?
– Bozeman science: Ce sunt sinapsele? Ca să îți îmbunătățești memorie trebuie să îți aduci aminte des un anumit lucru, ceea ce va duce la crearea unor legături mai strânse între neuroni. Memoria este, de fapt, o conexiune între neuroni din diferite părți ale creierului (ca o constelație)

Unde mă găsești:
Tehnocultura pe Facebook
Grupul știința pe Facebook și Știința pe Facebook
Grupul Știința, candelă în întuneric
Grupul Pseudoștiința pe Facebook

Categories
Stiinta

Începe Bucharest Science Festival

bucharest-science-festival-2016

Între 28 septemberie și 2 octombrie 2016 are loc Bucharest Science Festival, un festival al curiozității, al oamenilor care pun întrebări și care sunt într-o perpetuă căutare a adevarului folosind, ca lanternă, știința.

În cadrul festivalului sunt multe evenimente și va trebui să te uiți la program pentru a alege cele care te interesează mai mult. Se va discuta despre chimia planetei Marte, alimentele și organismul uman, misiunea umană către Planeta Roșie și altele. Asta numai în prima zi. Urmărește programul ca să vezi ce alte evenimente sunt.

Ca să știe organizatorii câți oameni sunt dornici să vină nu uita să dai attend la evenimentul ce l-au postat pe Facebook și nu uita să pui mâna pe ziarul festivalului, care este gratuit și îl găsești la toate locațiile partenere.

ziar-bucharest-science-festival

Tema principală a festivalului va fi colonizarea planetei Marte.

„Am apărut și am evoluat de-a lungul a milioane de ani, în Africa, și apoi am făcut un prim pas în afara acestui continent. Întâi am colonizat Europa și Asia, apoi, treptat, întregul pământ. Am învățat să străbatem oceanele și să zburăm. Am mers mereu mai departe, spre noi orizonturi. Curiozitatea a stat la baza progresului omenirii. Mereu am mers înainte încercând să descoperim ce se află dincolo. A sosit momentul pentru o nouă aventură: colonizarea Sistemului Solar. Acum ne îndreptăm privirile către Lună și Marte, către centura de asteroizi sau către sateliții lui Jupiter. La o primă vedere, planeta Marte este aridă și inospitalieră, dar misiunile spațiale din ultimele decenii au început să ridice valul aparențelor. În cadrul Bucharest Science Festival 2016, vom aborda colonizarea lui Marte, provocările pe care o astfel de acțiune unică în istorie le va genera”, a declarat Alexandru Toma Pătraşcu, Directorul Bucharest Science Festival.

Muzica oficială a festivalului va fi asigurată de John D. Boswell (melodysheep), un artist pasionat de muzică și știință, care își propune să transmită prin creațiile sale un mesaj încărcat de semnificații, oferind simultan o experiență muzicală plăcută. Ascultă, mai jos, Symphony of Science:

10 lucruri mai puțin cunoscute despre Marte
– Pe Marte te simți mai „ușor”. Când oamenii vor reuși să pășească pe planeta roșie, se vor simți mai ușori, la propriu, decât pe planeta pe care obișnuim să o numim „casă”. Și asta pentru că pe Marte, gravitația este cu 62,5% mai slabă decât pe Terra.
– Cel mai înalt munte munte din întregul Sistem Solar. Marte găzduiește cel mai înalt munte, un vulcan care este de trei ori mai înalt decât Muntele Everest, având o înălțime de 22 de kilometri.
– Prima observație printr-un telescop. Deşi este cunoscută din preistorie, putând fi observată noaptea cu ochiul liber, astronomul italian Galileo Galilei a fost primul om care a studiat planeta Marte printr-un telescop.
– Planeta Cairo. Cairo înseamnă Marte în limba arabă. Capitala Egiptului a fost numită astfel, se pare, întrucât planeta răsărea în ziua în care s-a fondat orașul.
– Un an pe Marte. Un an marțian este echivalentul a 687 de zile pe Pământ, în timp ce o zi pe Marte durează doar cu 40 de minute mai mult decât o zi „pământeană”.
– Cel mai aproape de Pământ. În anul 2003, Marte a fost cel mai aproape de Pământ din ultimii 60.000 de ani, fiind la o distanță de 56 milioane de kilometri de planeta noastră. Nu va mai fi atât de aproape de noi până în anul 2287.
– Semne de viață. În 2003, cercetătorii de la NASA au descoperit urme de metan în atmosfera marţiană, ceea ce ar putea indica prezenţa vieţii. Pe Pământ, peste 90% din metan este produs de organismele vii.
– Apă pe Marte. Cercetătorii au descoperit apă în stare lichidă în timpul verii marțiene.
– Aterizare pe Marte. Peste mai puţin de o lună, pe 19 octombrie, urmează să aterizeze pe Marte modulul Schiaparelli, lansat în cadrul misiunii ExoMars 2016 a Agenţiei Spaţiale Europene.
– Explorare și colonizare. NASA plănuiește o misiune cu echipaj uman până în anul 2030, iar în perioada următoare se vor face pași istorici pentru a extinde prezența omului dincolo de Pământ.

Despre Bucharest Science Festival

Bucharest Science Festival este primul festival de acest gen şi cel mai important eveniment de promovare a ştiinţei din România. Fondat în 2013, Festivalul se desfăşoară anual la sfârşitul lui septembrie şi include zeci de evenimente (expoziţii temporare, ateliere interactive, conferinţe, dezbateri, proiecţii de documentare etc.).

De asemenea, în fiecare an s-au alăturat în calitate de invitaţi speciali personalităţi marcante din străinătate, active în zona ştiinţei şi a promovării acesteia, precum dr. David Hilmers, astronaut NASA, dr. Gilles Boeuf, Preşedintele Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Paris sau Ferdinand Habsburg, fondator şi Director General al Da Vinci TV.

Ediţia din acest an se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

Așadar, cine merge la Bucharest Science Festival?

Categories
Podcasts SciCast Stiinta

Tehnocultura SciCast 011 – De ce nu este “doar o teorie”? (teorie versus ipoteză)

Tehnocultura SciCast 011 a fost înregistrat duminică, în data de 10 iulie 2016, în Londra, Marea Britanie.

Subiectul principal al acestui episod este rivalitatea dintre teorie și ipoteză în lumea științei.

Audio podcast pe iTunes:
https://itunes.apple.com/ro/podcast/tehnocultura/id929951093?mt=2

Video despre ipoteză versus teorie în știință:

Teorii:
– teoria relativității lui Einstein
– teoria mecanicii cuantice
teoria microbiană a generării bolilor (episod Tehnocultura SciCast 001)
– teoria evoluției prin selecție naturală
teoria schimbărilor climaterice generate de oameni
– teoria electromagnetismului a lui Maxwell

Feynmann despre crearea unei teorii:

Science rap, teorie versus ipoteză:

Despre legi ale naturii:

Cum funcționează evoluția:

Evoluția este o teorie, adică explicație a unui fenomen demonstrat prin experimente. Teoria vorbește despre fapte, nu despre păreri sau ipoteze:

Despre evoluție poți învăța din cartea lui Jerry A. Coyne numită Why Evoluțion Is True / blog.

Diferența dintre teorie (“de ce se întâmplă?”) și lege (“ce se întâmplă?”) a naturii:

De ce nu este “doar o teorie”?

Teoriile sunt modele ale realității, nu cuprind realitatea în ele, dar prezintă cea mai bună explicatie asupra fenomenelor pe care o avem în acest moment. Știința se folosește de teorii ca modele din ce în ce mai exacte prin care să se apropie de adevărul din natură.

Imagine via Why Evolution Is True
creationism-vs-evolutie

Recomandare de carte: Eight amazing engineering stories

tehnocultura.ro-recomandare-carte-bill-hammack-eight-amazing-engineering-stories

Cartea este scrisă de Bill Hammack, cel care are și canalul de YouTube numit Engineer Guy, si este o carte din care înveti cum funcționează cuptorul cu microunde, laserul, senzorul CCD din camerele foto digitale, accelerometre, ceasurile atomice, îmbogațirea uraniului, bateriile și oxidarea metalelor.

Pe lângă faptul că înveți cum funcționează tehnologiile respective tu înveti și care sunt principiile șiințifice din spatele acelor tehnologii. Este un mix potrivit de thenologie și știința pentru orice om pasionat de cunoaștere.

The Engineer Guy are filme în care explică, succint, tehnologiile. De exemplu, cum să creezi dozele de aluminiu folosite atât de des:

Întrebarea săptămânii: cum funcționează un termos?

Despre funcționarea termosului ne-a povestit prof. dr. Nicolae Cretu, de la Universitatea Transilvania din Brașov.

Un termos sau un vas Dewar este un flacon cu doi pereți între care este vid. Rolul acestuia este de a menține obiectele din acesta la o temperatură apropiată de cea pe care o aveau când au fost puse în acel flacon.

Termosul a fost inventat în 1892 de Sir James Dewar și purta numele de flacon cu vid sau vas Dewar.

Principiul de funcționare al termosului este următorul: lichidul din termos este menținut la o temperatură constantă prin limitarea interacțiunii pereților cu mediul exterior.

Termosul are doi pereți între care este vid. Pe peretele interior este pus un strat reflectant pentru a reflecta în interiorul vasului radiația termică provenită de la lichid.

Folosirea vidului pe post de izolator termic este o decizie bună în acest caz pentru că acolo unde este vid singurul mod prin care un corp pierde căldură este prin radiația termică.

În mod normal corpurile își micșorează temperatura prin pierderea de căldură venind în contact cu mediul înconjurător (fenomenele de conducție și convecție).

Dacă în mediul înconjurător avem vid, atunci corpului respectiv îi va lua mult mai mult timp pentru a pierde căldura.

Trebuie subliniată aici diferenta dintre căldură și temperatură. Temperatura este un parametru de stare, adică un număr ce exprimă suma tuturor energiilor cinetice ale atomilor ce compun acel corp.

Căldura, în schimb, este un transfer de energie, o cantitate de energie termică mutată dintr-un loc în altul.

Ca și curiozitate, dat fiind că vidul este un izolator termic, un om ar putea supraviețui până la 90 de secunde în spațiul cosmic fără echipament de protecție. Citește mai multe aici: pe Tehnocultura.ro.

Minutul de tehnologie

– Endgadget: firma de reclame online Yingmob este, de fapt, și creatoarea unui malware pentru dispozitive Android numit Hummingbad
– JaysTwoCents: plăcile de bază și plăcile video care au “gaming” în numele lor nu sunt mai bune decât altele din aceeași clasă / Cum să îți organizezi biroul pentru computerul tău de gaming? /
– Fully Charged: zborul electric este mai aproape de realitate
– Tom’s Hardware: ierarhia procesoarelor Intel și AMD
– Interesting Engineering: Cubli, cubul care se poate deplasa singur și poate sta doar într-un colț / Cubli folosește acelasi sistem ca telescopul Hubble, roți care se rotesc repede puse la 90 de grade unele fătă de altele (sistem non-holonomic creat după studiile făcute pe pisicile care aterizează în picioare)
– Seeker Stories: ferma verticală care nu folosește pământ și consumă cu 95% mai puțină apă este creata de AeroFarms

Știri din lumea științei

– Business Insider: sonda spațială Juno a orbitează în jurul planetei Jupiter fiind primul satelit artificial al planetei / DNews: care este misiunea lui Juno? /
– ESO: o exoplanetă din sistemul HD 131399 are trei sori
– Compound Chem: câteva detalii despre elementele chimice conținute de Jupiter
– ROSA: ESA organizează dezbateri cu cetățenii Europei legat de viitorul explorărilor spațiale
– Medical Express: suntem tot mai aproape de crearea unui vaccin anti-HIV
– Universe Today: viața ar putea fi posibilă pe satelitul Titan al lui Saturn fără a fi necesară apa
– Scholarly OA: OMICS International, cunoscuta publicatie frauduloasă care păcălește cercetătorii, devine tot mai curajoasă și cere tot mai mulți bani
– Retraction Watch: PLOS One a retras un studiu despre malarie pentru că două diagrame nu erau conforme cu concluziile studiului
– Science Magaizine: primul animal robotic construit din celule musculare activate de lumină și care are un schelet metalic / studiu
– Why Evolution Is True: de ce filmul despre epigenrtică de pe TED-ED este fals
– SciNews: Telmatosaurus transsylvanicus, dinozaur descoperit în zona Hațeg din România, area o tumoare facială
– SciShow: 10 fosile vechi și ce zic ele despre evoluție

Despre ce se mai discută în lumea pseudoștiinței?

Bonus

– TechQuickie: ce sunt socketurile pentru procesoare? / Istoria stocării digitale
– Brit Lab: autoturismele nu explodează când au loc coliziuni
– EVlog: efectele radiației cosmice asupra instrumentelor de la bordul sateliților artificiali
– Minute Physics: undele gravitaționale explicate
– Reactions: de ce este util fluorul în apa de băut
– Ask A Mathematician: pozele cu atomi făcute de IBM, de exemplu, nu sunt poze, ci repreentări create cu ajutorul scanning tunneling microscope
– FermiLab: ce este culoarea cuantică (aka srong force charge sau sarcina forței nucleare tari)?
– Computerphile: secretele internetului întunecat
– IEEE Spectrum: cum funcționează Bitcoin?
– Tom Scott: Victor Gruen, omul care inventat ideea de mall și care apoi a urât rezultatul
– Today I Found Out: ce generează umflăturile din tălpi?
– Brian Koberlein: de ce nu exista un cotnra-Pământ?

Vizitează

Tehnocultura pe Facebook
Grupul știința pe Facebook și Știința pe Facebook
Grupul Știința, candelă în întuneric
Grupul Pseudoștiința pe Facebook

Categories
Stiinta

Ce este știința?

Știința este, în cuvinte simple, ceea ce știm despre natură. Obiectul științei este natura iar natura este etalonul pentru experimentele și modelele pe care știința le folosește. Știința nu are rolul de a reproduce realitatea în teoriile sale, ci de a prezenta un model cât mai apropiat de realitate, unul care explică fenomenele cât mai aproape de experiență.

Știința se folosește de modele perfectibile, adică de teorii, formule, experimente, care au rolul de a completa nivelul de cunoaștere ce îl avem despre natură. Atunci când se fac experimente acestea nu sunt făcute cu scopul de a confirma o anumită teorie, ci sunt create pentru a testa limitele teoriei, pentru a vedea dacă și în ce puncte teoria respectivă are lacune în a reprezenta fenomene din lumea reală.

Referitor la teorie trebuie făcută distincția dintre teorie și ipoteză. În contextul științei teoria este un FAPT demonstrat prin mai multe metode, de mai multe echipe de oameni de știință din lume. Ipoteza, pe de altă parte, este doar o PRESUPUNERE care nu are nici o valoare de adevăr.

Așadar, teorie în contextul științei înseamnă că Big bangul este un fapt demonstrat, evoluția este un fapt demonstrat, schimbările climei cu origini în activitățile umane sunt un fapt demonstrat.

Am mai scris despre știință și aici, dar merită să aduc mereu aminte printr-un articol nou.

Despre diferența dintre teorie și ipoteză poți afla din melodia tip science rap de mai jos:

Un lucru central al științei este metoda științifică, metodă care, conform lui Feynman, începe cu o presupunere, cu ghicirea unui motiv pentru care se petrec lucrurile într-un anumit fel. După ce ai ghicit de ce se întâmplă lucrurile așa, poți trece la crearea unor predicții și apoi la testarea lor.

Să îl lăsăm pe Feynman, unul dintre ultimii mari oameni de șțiință care să fi lucrat la completarea mecanicii cuantice, să ne explice ce este metoda științifică în principiu:

O explicație a metodei științifice este făcută de canalul YouTube Science Asylum mai jos. Ce pași cuprinde metoda științifică:
1. observația – vezi că se petrece un fenomen
2. ipoteza – emiți o sugestie, o ipoteză referitoare la explicația fenomenului
3. predicția – dacă sugestia ta este bună, atunci ar trebui să se întâmple cutare și cutare lucru atunci când faci ceva anume
4. experimentul – testezi predicția și vezi dacă rezultatul este cel prezis. Dacă da, atunci treci la următorul pas, dacă nu, atunci gândești o altă ipoteză.
5. verificarea – aici echipe de prin lume refac experimentul tău și testează ipoteza ta în laboratoarele lor. Dacă ai confirmare din mai multe locuri, atunci ipoteza ta poate fi numită teorie.

Haide să vedem o altă explicație, pe scurt, a metodei științifice:

Un pas important în lumea științei este tocmai autoreglarea. Merota științifică a fost creată pentru a scoate erorile umane din cadrul teoriei și pentru a curăța mediul științific de literatura frauduloasă. Legat de literatură științifică frauduloasă merită menționați Retraction Watch, cei care verifică cine și de ce retrage studiile științifice (aproximativ 500 de retrageri din totalul de milioane de studii ce se publică anual) și Scolarly Open Acess, un website ce urmărește crearea jurnalelor menite să fraudeze știința.

Ceea ce trebuie înțeles este faptul că știința a fost creată de oameni pentru ca oamenii să vadă cu ochi cât mai curați Universul din jurul nostru. Pasiunea pentru cunoaștere și curiozitatea omului sunt satisfăcute pe deplin de zecile de domenii din lumea științei.

Este suficient să urmărești Știrile zilei din lumea științei și tehnologiei pe acest website pentru a vedea cât de dinamic este mediul științific și cât de multe se petrec pe tărâmul cunoașterii naturii. De ce? Sunt sute de știri zilnic din care aleg să public numai 10 – 30. Se întâmplă multe lucruri chiar acum în lumea științei.

Categories
Stiinta Tehnologie

Linkurile zilei 002 – materiale flexibile care-și schimbă culoarea, ELI-NP în întârziere, Windows 10 gratuit pentru pirați

Linkurile zilei prezintă o selecție de pagini web de unde poti afla știrile zilei legate de știință, tehnologie, cultură. Aceste linkuri sunt selectate din zeci de canale de YouTube si alte câteva zeci de website-uri care publică zilnic informații din mai multe domenii.

Selecția Linkurile zilei te ajută să îți mărești cunoștințele generale, dar și te ține în temă cu cele mai noi informații din lumea științei și tehnologiei. În fiecare zi, de luni până vineri, după orele 20 va apare un nou articol Linkurile zilei la Tehnocultura.

=========

Știrile zilei: joi, 19 martie 2015

Știință

Featured: Proiectul celui mai puternic laser din lume, construit la Măgurele, ELI-NP, este tergiversat de firma de construcții

1. Sonda Dawn va afla, în Aprilie, dacă asteroidul Ceres, bănuit a avea apă, are oceane lichide sub crusta de gheață
2. Spațiu-timpul explicat în trei filme pe TED Ed
3. Erupții vulcanice pe Lună în urmă cu 3,5 miliarde de ani
4. Ce să faci când vrei să raportezi fraude din lumea științei și tu ești parte a echipei care face frauda
5. 51 de lucruri interesante despre animale

6. Nature >> Metoda științifică: să apărăm integritatea fizicii
7. Tratament pentru Alzheimer restaurează memoria: îndepărtează plăcile de amiloid cu ajutorul ultrasunetelor
8. Unii părinții din SUA pun viața copiilor lor, suferinzi de autism, supunându-i la clisme cu înâlbitor
9. De ce nu poate trece mâna mea prin perete?
10. Cristian Român: Apă pe Marte & Sonda Dawn a ajuns la Ceres

11. Primul astronaut care a făcut ieșiri în costum in spațiu cosmic aproape că a murit
12. De ce eclipsele solare sunt atât de rare?
13. Aurora boreală s-a apropiat recent de Anglia
14. David Eagleman: putem crea noi simțuri pentru oameni?
15. Ce se întâmplă după ce mori?

16. Viață extraterestră în Sistemul Solar? Mai avem de așteptat puțin!
17. Jurnal științific fals poarta numele unui jurnal din Lituania
18. Cum se calculează vârsta obiecteleor cu ajutorul timpului de înjumătățire
19. 25 de ani de Hubble
20. Modul științific de a călători

Tehnologie

1. Inginerii au creat un material flexibil, asemeni pielii de cameleon, care își schimbă culoarea
2. Cea mai nouă placă video de la nVidia, Titan X, primește un review
3. Windows 10 va fi gratuit inclusiv pentru pirați. Dacă ai win 7 sau 8 piratat, atunci poți upgrada la Win 10 gratuit. (The Verge)
4. Plastic transformat în ulei
5. Browserul IE va fi Inlocuit cu unul noi, creat acum în proiectul Spartan

6. Un robot sensibil
7. Despre cibersecuritate
8.

Categories
Stiinta Tehnologie

Linkurile zilei 001 – noi cratere pe Lună, sticlăria din laboratorul de chimie și TeslaCrypt

Linkurile zilei prezintă o selecție de pagini web de unde poti afla știrile zilei legate de știință, tehnologie, cultură. Aceste linkuri sunt selectate din zeci de canale de YouTube si alte câteva zeci de website-uri care publică zilnic informații din mai multe domenii.

Selecția Linkurile zilei te ajută să îți mărești cunoștințele generale, dar și te ține în temă cu cele mai noi informații din lumea științei și tehnologiei. În fiecare zi, de luni până vineri, după orele 20 va apare un nou articol Linkurile zilei la Tehnocultura.

=========

Știrile zilei: miercuri, 18 martie 2015

Știință

Featured: Protest al cercetătorilor de la Măgurele legat de tăieri de fonduri și fraude la nivel înalt!

1. Noi cratere pe Lună – LRO
2. Ghid grafic pentru a cunoaște sticlăria din laboratorul de chimie
3. Internetul cuantic? Nu încă.
4. Praful: dușmanul de moarte al astronauților
5. Apa de gură versus pasta de dinți. Care este mai bună?

6. Canabisul nu te salvează de cancer
7. De ce paginile cărților vechi sunt galbene?
8. Despre cerberin, o otravă naturală (the dose makes the poison)
9. Originea și istoria raportului Pi
10. Despre cultura animalelor non-umane (Q&A)

11. Mars ONE ar putea fi o șarlatanie
12. Originea magnetismului
13. Ultima eclipsă de Soare până în 12 august 2026 vizibilă din România
14. Transformăm leucemia în celule îmune
15. Despre epigenetică: modul în care mediul dintr-o celulă afectează expresia genelor

16. LHC va reporni în mai sau iunie 2015

Tehnologie

1. Studenții de la Stanford creează roboți jucăuși
2. Security Now 499: despre TeslaCrypt; Yahoo scapă de parolele pentru login
3. Un nou tip de printare 3D inspirat din filmul Terminator 2
4. Cum se depășește viteza sunetului la sol cu Bloodhound SSC
5. Vele solare pentru călătorii interplanetare

Categories
Stiinta

Imposibilul este posibil cu știința

Iată un alt film de promovare foarte frumos. Este puțin exagerat, însă sper că transmite ceea ce trebuie: știința a făcut posibile multe lucruri care erau imposibile chiar în urmă cu zeci de ani.

Desi munca de zi cu zi a unui om de știință, a unui cercetător, poate părea plictisitoare pentru cineva din afară, omul de știință trăiește aventura descoperirii milimetru cu milimetru.

Știința are nevoie de mai multe asemenea filme de promovare!

Categories
Emisiune TV Podcasts

Tehnocultura TVS – Ediție Specială: Tehnocultura și Intrebările Științei

Ediția specială a fost difuzată la TVS Brașov în data de 02 februarie 2015.

De data aceasta eu am fost cel chemat la interviu. Ovidiu Grădinar, directorul TVS Brașov, mi-a adresat o serie de întrebări surpriză.

I-am cerut să mă surprindă cu întrebările și sper că am dat răspunsurile potrivite. Sper să îmi fie iertate eventualele bâlbâieli.

In această ediție specială am discutat despre interesul meu pentru știință în general și cum am ajuns să scriu despre tehnologie și știință odată ce am descoprit lumea blogurilor, în 2010.

Tehnocultura.ro a luat fiintă în 2012 și este un proiect la care lucrez zilnic și care are menirea de a-i ajuta pe mulți oameni care doresc să afle mai multe despre tehnologie și știință.

Vorbim, de asemenea, și despre Intrebările Științei, emisiune care va fi lansată în curând tot la TVS Brașov. Emisiunea va avea episoare în care se răspunde, succint, la o mulțime de întrebări curioase.

Așadar, în fiecare episod se va răspunde la 3-5 întrebări de genul “De ce este cerul albastru?”, “Ce este lumina?”, “Cum s-au descoperit neutrinii?”.

Răspunsurile le vor da profesori și experți în diferite domenii ca matematică, fizică, biologie, chimie și alte științe exacte.

Subscribe in iTunes