Categories
Podcasts SciCast Stiinta

Tehnocultura SciCast 011 – De ce nu este “doar o teorie”? (teorie versus ipoteză)

Tehnocultura SciCast 011 a fost înregistrat duminică, în data de 10 iulie 2016, în Londra, Marea Britanie.

Subiectul principal al acestui episod este rivalitatea dintre teorie și ipoteză în lumea științei.

Audio podcast pe iTunes:
https://itunes.apple.com/ro/podcast/tehnocultura/id929951093?mt=2

Video despre ipoteză versus teorie în știință:

Teorii:
– teoria relativității lui Einstein
– teoria mecanicii cuantice
teoria microbiană a generării bolilor (episod Tehnocultura SciCast 001)
– teoria evoluției prin selecție naturală
teoria schimbărilor climaterice generate de oameni
– teoria electromagnetismului a lui Maxwell

Feynmann despre crearea unei teorii:

Science rap, teorie versus ipoteză:

Despre legi ale naturii:

Cum funcționează evoluția:

Evoluția este o teorie, adică explicație a unui fenomen demonstrat prin experimente. Teoria vorbește despre fapte, nu despre păreri sau ipoteze:

Despre evoluție poți învăța din cartea lui Jerry A. Coyne numită Why Evoluțion Is True / blog.

Diferența dintre teorie (“de ce se întâmplă?”) și lege (“ce se întâmplă?”) a naturii:

De ce nu este “doar o teorie”?

Teoriile sunt modele ale realității, nu cuprind realitatea în ele, dar prezintă cea mai bună explicatie asupra fenomenelor pe care o avem în acest moment. Știința se folosește de teorii ca modele din ce în ce mai exacte prin care să se apropie de adevărul din natură.

Imagine via Why Evolution Is True
creationism-vs-evolutie

Recomandare de carte: Eight amazing engineering stories

tehnocultura.ro-recomandare-carte-bill-hammack-eight-amazing-engineering-stories

Cartea este scrisă de Bill Hammack, cel care are și canalul de YouTube numit Engineer Guy, si este o carte din care înveti cum funcționează cuptorul cu microunde, laserul, senzorul CCD din camerele foto digitale, accelerometre, ceasurile atomice, îmbogațirea uraniului, bateriile și oxidarea metalelor.

Pe lângă faptul că înveți cum funcționează tehnologiile respective tu înveti și care sunt principiile șiințifice din spatele acelor tehnologii. Este un mix potrivit de thenologie și știința pentru orice om pasionat de cunoaștere.

The Engineer Guy are filme în care explică, succint, tehnologiile. De exemplu, cum să creezi dozele de aluminiu folosite atât de des:

Întrebarea săptămânii: cum funcționează un termos?

Despre funcționarea termosului ne-a povestit prof. dr. Nicolae Cretu, de la Universitatea Transilvania din Brașov.

Un termos sau un vas Dewar este un flacon cu doi pereți între care este vid. Rolul acestuia este de a menține obiectele din acesta la o temperatură apropiată de cea pe care o aveau când au fost puse în acel flacon.

Termosul a fost inventat în 1892 de Sir James Dewar și purta numele de flacon cu vid sau vas Dewar.

Principiul de funcționare al termosului este următorul: lichidul din termos este menținut la o temperatură constantă prin limitarea interacțiunii pereților cu mediul exterior.

Termosul are doi pereți între care este vid. Pe peretele interior este pus un strat reflectant pentru a reflecta în interiorul vasului radiația termică provenită de la lichid.

Folosirea vidului pe post de izolator termic este o decizie bună în acest caz pentru că acolo unde este vid singurul mod prin care un corp pierde căldură este prin radiația termică.

În mod normal corpurile își micșorează temperatura prin pierderea de căldură venind în contact cu mediul înconjurător (fenomenele de conducție și convecție).

Dacă în mediul înconjurător avem vid, atunci corpului respectiv îi va lua mult mai mult timp pentru a pierde căldura.

Trebuie subliniată aici diferenta dintre căldură și temperatură. Temperatura este un parametru de stare, adică un număr ce exprimă suma tuturor energiilor cinetice ale atomilor ce compun acel corp.

Căldura, în schimb, este un transfer de energie, o cantitate de energie termică mutată dintr-un loc în altul.

Ca și curiozitate, dat fiind că vidul este un izolator termic, un om ar putea supraviețui până la 90 de secunde în spațiul cosmic fără echipament de protecție. Citește mai multe aici: pe Tehnocultura.ro.

Minutul de tehnologie

– Endgadget: firma de reclame online Yingmob este, de fapt, și creatoarea unui malware pentru dispozitive Android numit Hummingbad
– JaysTwoCents: plăcile de bază și plăcile video care au “gaming” în numele lor nu sunt mai bune decât altele din aceeași clasă / Cum să îți organizezi biroul pentru computerul tău de gaming? /
– Fully Charged: zborul electric este mai aproape de realitate
– Tom’s Hardware: ierarhia procesoarelor Intel și AMD
– Interesting Engineering: Cubli, cubul care se poate deplasa singur și poate sta doar într-un colț / Cubli folosește acelasi sistem ca telescopul Hubble, roți care se rotesc repede puse la 90 de grade unele fătă de altele (sistem non-holonomic creat după studiile făcute pe pisicile care aterizează în picioare)
– Seeker Stories: ferma verticală care nu folosește pământ și consumă cu 95% mai puțină apă este creata de AeroFarms

Știri din lumea științei

– Business Insider: sonda spațială Juno a orbitează în jurul planetei Jupiter fiind primul satelit artificial al planetei / DNews: care este misiunea lui Juno? /
– ESO: o exoplanetă din sistemul HD 131399 are trei sori
– Compound Chem: câteva detalii despre elementele chimice conținute de Jupiter
– ROSA: ESA organizează dezbateri cu cetățenii Europei legat de viitorul explorărilor spațiale
– Medical Express: suntem tot mai aproape de crearea unui vaccin anti-HIV
– Universe Today: viața ar putea fi posibilă pe satelitul Titan al lui Saturn fără a fi necesară apa
– Scholarly OA: OMICS International, cunoscuta publicatie frauduloasă care păcălește cercetătorii, devine tot mai curajoasă și cere tot mai mulți bani
– Retraction Watch: PLOS One a retras un studiu despre malarie pentru că două diagrame nu erau conforme cu concluziile studiului
– Science Magaizine: primul animal robotic construit din celule musculare activate de lumină și care are un schelet metalic / studiu
– Why Evolution Is True: de ce filmul despre epigenrtică de pe TED-ED este fals
– SciNews: Telmatosaurus transsylvanicus, dinozaur descoperit în zona Hațeg din România, area o tumoare facială
– SciShow: 10 fosile vechi și ce zic ele despre evoluție

Despre ce se mai discută în lumea pseudoștiinței?

Bonus

– TechQuickie: ce sunt socketurile pentru procesoare? / Istoria stocării digitale
– Brit Lab: autoturismele nu explodează când au loc coliziuni
– EVlog: efectele radiației cosmice asupra instrumentelor de la bordul sateliților artificiali
– Minute Physics: undele gravitaționale explicate
– Reactions: de ce este util fluorul în apa de băut
– Ask A Mathematician: pozele cu atomi făcute de IBM, de exemplu, nu sunt poze, ci repreentări create cu ajutorul scanning tunneling microscope
– FermiLab: ce este culoarea cuantică (aka srong force charge sau sarcina forței nucleare tari)?
– Computerphile: secretele internetului întunecat
– IEEE Spectrum: cum funcționează Bitcoin?
– Tom Scott: Victor Gruen, omul care inventat ideea de mall și care apoi a urât rezultatul
– Today I Found Out: ce generează umflăturile din tălpi?
– Brian Koberlein: de ce nu exista un cotnra-Pământ?

Vizitează

Tehnocultura pe Facebook
Grupul știința pe Facebook și Știința pe Facebook
Grupul Știința, candelă în întuneric
Grupul Pseudoștiința pe Facebook

Categories
Cultura

Știința nu este “doar o teorie”. Diferența dintre teorie și ipoteze


Oamenii de știință merită toată susținerea noastră pentru că au rolul de a ne dezvălui modul în care funcționează Universul, de a descoperi legile naturii și de a ne ajuta să creem tehnologii care să ne ușureze viața.

Desigur, se dau lupte destul de mari, inclusiv în România, pentru a dilua importanța unui om de știință, ba chiar de a-l anatemiza spunându-i-se că este ghidat de un model vechi, că nu acceptă și alte “științe”. Oamenii de știință sunt țintele unor atacuri dese, mai ales când li se spune că “teoria evoluției este doar o teorie”, “știința este prea rigidă” ori “știința are limite”.

Un lucru ce trebuie înțeles este tocmai diferența dintre teorie și ipoteză. Teoria, în contextul științei, este un fapt demonstrat de mai mulți oameni de știință prin mai multe experimente, pe când o ipoteză este doar o sugestie a modului în care natura funcționează.

Așadar, când auzi pe cineva că zice “doar o teorie”, află că persoana respectivă se referă la faptul că X sau Y afirmație este doar o ipoteză.

Știința, în ansamblul ei, este în continuă evoluție, se autocorectează, se completează folosindu-se de un model rigid numit metoda științifică, model care nu a dat greș în ultimele sute de ani. Dacă vrei să urmezi vreo carieră prin care să ajuți mulți oameni, gândește-te să devii cercetător într-un domeniu al științei precum fizică, chimie, biologie sau oricare altele ce țin de știință. Va merita!

Categories
Stiinta

Cum funcționează știința? Diferența dintre o ipoteză și o teorie


Știința este un set de informații cuprinse în legi, formule și teorii despre lumea care ne înconjoară. Știința se folosește de metoda științifică și de instrumente cât mai exacte pentru a se auto-corecta și pentru a găsi explicații obiective pentru fenomenele naturale. Știința cere dovezi pentru susținerea unor puncte de vedere iar omul de știință este responsabil cu transmiterea adevărului către public. Acest domeniu, ca oricare altul, nu este lipsit de erori sau fraude, tocmai de aceea există oameni dedicați ce urmăresc retractările lucrărilor științifice: Retraction Watch.

La baza științei se află metoda științifică, care ne ajută să găsim explicația potrivită pentru anumite fenomene și ne oferă posibilitatea de a crea experimente ce vor proba explicațiile oferite de noi.

Iată etapele prin care trece fiecare analiză științifică a unui fenomen înainte de a fi considerată o teorie, adică un fapt demonstrat:
1. observația – vedem că se petrece un fenomen, observăm cât mai multe caracteristici ale acelui fenomen
2. ipoteza – după ce am observat cât mai mult fenomenul, începem să creem diferite explicații, pregătim ipoteze care sunt falsificabile (adică pot fi infirmate sau confirmate)
3. predicția – pe baza ipotezelor (explicațiilor) noi facem câteva predicții și realizăm teste care confirmă sau infirmă ipoteza
4. evaluarea publică – numită peer review în engleză, evaluarea este făcută de către alți oameni de știință care realizează experimente cu scopul de a ajunge la aceleași concluzii la care am ajuns și noi. Acesta este un pas critic în drumul de la ipoteză până la teorie.
5. teoria – dacă evaluarea făcută de mulți oameni confirmă ipoteza și dacă toți acețti aomeni sunt 99% siguri că explicațiile oferite de noi sunt în concordanță cu predicțiile și realitatea, atunci ipoteza poate

Așadar:
teoria vorbește despre FAPTE
teoria nu este același lucru cu ipoteza
– teoria gravitației explică fapte demonstrate
– teoria evoluției explică fapte și experimente demonstrate
– teoria relativității ne vorbește despre fapte din lumea spațiu-timpului (dilatarea timpului la GPS-uri, contracția spațiului când ne deplasăm cu viteză constantă)

O ipoteză demonstrată prin experimente, evaluări publice și testată, și retestată, și retestată devine teorie. Iar teoriile pot fi schimbate, dacă dovezile obținute în viitor vor contrazice teoria. “În știință nu există democrație“, după cum zice Cristian Român, editor-șef la Știință și Tehnică,” ci există dictatura dovezilor“.

Teoriile sunt un lucru mare de tot, pentru că ele prezintă adevărul. Mulți se referă la ipoteze, gânduri, idei sau opinii când spun că au “o teorie”.

Din filmul de mai jos putem învăța mai pe îndelete despre metoda științifică, explicată cu lux de amănunte, puțin altfel:

Este numai potrivit să învățăm și despre câteva ilustrații greșite folosite în comunicarea unor adevăruri științifice:

Și acum ceva science rap: diferența dintre ipoteză și teorie. Have fun!

Categories
Stiinta

Evoluția și ADN-ul


Teoria evoluției a suferit ceva schimbări de-a lungul timpului. Acum nu se mai zice că speciile evoluează de la un nivel inferior la altul superior, ci că apar anumite mutații care devin predominante după un timp. Faptul că acele mutații sunt utile sau nu râmâne de văzut.