Categories
Stiinta

BBC: cele 25 de puncte de cotitură din istoria Terrei

BBC Earth a creat o pagină interesantă din care vedem un sumar al 25 de puncte de cotitură în existența planetei noastre.

Pagina poate fi găsită aici și îți povestește despre câteva lucruri bune de știut precum:
– planeta noastra are vârsta de 4,5 miliarde de ani. (fun fact: Kelvin a fost unul dintre oamenii care a avut curajul să spună că planeta are mai mult de 6000 de ani. El calculase vârsta planetei la câteva milioane de ani. Poți afla mai multe din cartea Brilliant Blunders, de Mario Livio, Capitolul 4, How old is the Earth. Link: Brilliant Blunders: From Darwin to Einstein – Colossal Mistakes by Great Scientists That Changed Our Understanding of Life and the Universe)
– viața a apărut în urmă cu 3,5 miliarde de ani
– în urmă cu 3 miliarde de ani s-au format continentele
– oxigenul a apărut în atmosferă acum 2,4 miliarde de ani
– viața multicelulară a apărut în urmă cu 1 miliard de ani
– prima extincție în masă a ucis peste 85% din speciile marine în urmă cu 460 de milioane de ani
– supercontinentul Pangaea a existat până în urmă cu 175 de milioane de ani
– cea mai mare extincție a avut loc acum 252 de milioane de ani: 96% din speciile de pe pământ și din mare au dispărut
– în urmă cu 200 000 de ani specia umană și-a văzut începuturile.

Mai multe informatii afli pe BBC Earth sau de mai jos!

Categories
Stiinta

Terra: ce vârstă are și cât este de grea planeta noastră?


Planeta Pământ are vârsta de aproximativ 4,54 miliarde de ani. Foarte mult comparativ cu vărsta medie a unui om, însă destul de puțin comparativ cu vârsta universului: 13,8 miliarde de ani. Timp de sute de ani cercetătorii s-au întrebat cât este de bătrân Pământul și au căutat cele mai vechi roci pe care și-au putut pune mâna.

Dat fiind că plăcile tectonice ajung înapoi în manta după sute de milioane de ani prin fenomenul de subducție, vârsta maximă pe care cercetătorii au putut-o stabili în acest fel a fost de 100 de milioane de ani.

Din fericire, anumite roci extrem de vechi au rămas în nordul Quebec-ului, în Canada, și este vorba de Acasta gneiss, roci vechi de 4 miliarde de ani. Datarea rocilor se bazează pe cantitatea de izotop neodymiu-142 din componența lor.

Este drept că cea mai mare vârstă de pe Terra o au cristalele de silicat de zirconiu din NV Australia, adică 4,375 miliarde de ani, dar mai este cale până la 4.54 miliarde de ani. Acele cristale de zirconiu conțin uraniu care are o perioadă de înjumătățire de 4,5 miliarde de ani.

Pentru a avea o imagine cât mai completă trebuie să ne uităm la rocile din spațiul cosmic: asteroizi sau meteori. Ba chiar și rocile de pe Lună pot fi buni indicatori ai vârstei Pământului. Rocile aduse acasă de misiunile Apollo ale NASA au vârste cuprinse între 4,4 – 4,5 miliarde de ani. Meteoriții colectați de-a lungul timpului au aceeași vârstă ca Luna.

Bun, dar acum vrem să știm care este masa Pământului:

Acum se știe că masa Terrei este 5,97*10^24 kg, dar cum s-a ajuns la cifra asta? Ei bine, au trebuit să treacă mii de ani până am ajuns la cifra de mai sus.

În primul rând a trebuit să aflăm raza Pământului, lucru făcut deja de Al-Biruni în urmă cu 1000 de ani, când a putut calcula raza planetei luându-se după înălțimea unui munte și unghiul dintre orizontală și dreapta ce duce din vârful muntelui până la orizont.

El a calculat că raza Terrei este 6340.7 km, cu 16 km mai puțin decât media de 6356.7 km.

Acum că știm dimensiunea planetei, care este densitatea ei? Prin secolul al XVII-lea Newton și-a dat seama că forța de gravitație este direct proporțională cu masele planetei și a oricărui obiect și invers proporțională cu distanța dintre ele: F ~ m1*m2/r^2 .

Henry Cavendish a fost cel care, în 1798, a introdus G, constanta gravitațională în formula lui Newton, completând astfel formula ce o știm cu toții: F = G m1*m2/r^2 . Cavendish a alfat că există această constantă gravitațională prin folosirea unei balanțe de torsiune, o bară suspendată între două corpuri cu mase foarte mari față de aceasta care se rotește datorită atracției dintre sferele din vârfurile barei și obiectele masive:

Acum că știm raza Terrei și constanta gravitațională, putem afla masa Pământului.
Experiment:
1. dai drumul unui obiect cu masa de 1 kg de la o înălțime dată
2. vezi în cât timp ajunge la sol pentru a afla g, accelerația graviațională h = 1/2 gt^2 => g = 2h/t^2 (9,81 m/s^2)
3. iei apoi constanta gravitațională G = 6,67 * 10^-11 m^3/kg*s^2
4. având formula lui Newton completată F = G m1*m2/r^2, vrem să aflăm m2, masa Terrei, știind m1=1kg și având restul datelor:
m2 = F*r^2/G*m1 => masa Pământului este 5,97 * 10^24 kg.

Categories
Stiinta

Terra, film timelapse de excepție


Cei de la Deep Astronomy au făcut o selecție cu cele mai frumoase filmări de pe Stația Spațială Internațională și au creat filmul timelase de mai sus. ISS sau Stația Spațială Internațională face înconjurul Terrei în aproximativ 90 de minute ceea ce înseamnă că Soarele răsare pentru ei de 16 ori pe zi.

Cum Stația Spațială Internațională este la 340 de kilometri înălțime, în partea superioară a atmosferei, astronauții staționați acolo pot vedea splendoarea aurorelor boreale și australe, furtunile, uraganele și întreg peisajul de pe Pământ.

Ca să vezi cum este viața astronauților la bordul stației citește blogul Fragile Oasis. Acolo unii astronauți își pun gândurile și afli cum se simt în anumite momente ale zilei. Zbor plăcut să ai!

Categories
Stiinta

La final de 2012 NASA oferă un ebook gratuit numit “The Earth as Art”

linii-nazca-photo-nasa-geoglife-2000
NASA a publicat un ebook gratuit la final de 2012 numit “The Earth as Art” sau Terra ca artă ce prezintă în peste 160 de pagini poze cu cele mai interesante zone de pe glob cu o scurtă descriere pentru fiecare.

Categories
Tehnologie

SETI – tot singuri?

SETI - cautarea fratilor din spoțiu
Preluat de pe http://setiweb.ssl.berkeley. edu/user_images/ SfondoSETI.jpg

Din vremuri imemoriale omul și-a pus întrebarea: ce este dincolo de nori? Ce-i drept, până de curând erau numai zei și magi după norii aceia. Odată cu cuceririle științei toți au fost aruncați în cărțile de mitologie și omul s-a hotărât să caute cu tot dinadinsul ce se află dincolo de “ultima frontieră”.

Aici intră în joc cea mai respectabilă instituție care se ocupă de studierea semnalelor care vin din spațiu : SETI. SETI este prescurtarea de la Search for Extraterrestrial Intelligence, adică pe românește “căutarea inteligenței extraterestre”. Ideea de bază, așa cum este enunțată de către cei de la SETI, este studierea tiparelor prezente în semnalele electromagnetice care vin de dincolo de Terra.

Cu ce scop? Acela de a detecta semnale care ar putea fi artificial produse și care nu ar proveni de la echipamentele de la sol sau de la sateliții artificiali ai Pământului. Diferențierea între un semnal natural și unul artificial a presupus multă muncă din partea celor de la SETI. După ce au determinat ce semnale au trebuit scoase din lista celor neconcludente, excluzând inclusiv radiațiile emise de instrumentele cu care lucrează oamenii de știință de acolo, s-au pus pe așteptat. Și ce-i drept nu au găsit încă nimic suspect.

Efortul lor însă este lăudabil datorită faptului că, prin divizia lor de cercetare, elaborează noi algoritmi de procesare a semnalelor și ajută la cartografierea Universului prin detecția de semnale de la antenele lor.

SETI- Antene folosite in proiectul ATA
Rețea de antene din proiectul Allan Telescope Array.

Institutul a fost finanțat încă de la început, din 1994, din fonduri private, abia prin 2001 și 2005 primind ajutor substanțial de la Paul Allen (cofondator Microsoft) și NASA. Încă funcționează în mare parte din donații.

În cadrul acestui mare program de cercetare mai sunt implicate și alte proiecte. Unul dintre ele este SETI@home, înființat de către David Gedye, cu sprijinul University of California, Berkeley. SETI@home folosește calculatoarele a mii de participanți pentru a procesa digital datele de la detectoarele radar. Toate aceste calculatoare, conectate prin internet, funcționează ca un supercalculator virtual, fiecare în parte primind un pachet de date de interpretat, rezultatul fiind apoi trimis la centru.

Este o încercare îndrăzneață și sunt deja câteva mii de oameni care participă voluntar în acest proiect, punându-și la dispoziție calculatorul atunci când nu au nimic important de făcut. Sunt membru și susținător al acestui proiect și consider că fiecare dintre noi trebuie să dea o mână de ajutor, așa cum poate, în domeniul care îi place. Cine este dornic să participe în acest program este invitat sa downloadeze Boinc , aplicația care va face efectiv prelucrarea datelor. Instalarea este ușoară și există opțiunea de a intra într-un grup și de a seta cât din puterea de procesare a calculatorului să fie folosită în timpul funcționării. Ba, mai mult vă alegeți și cu un screen-saver de toată frumusețea, pe care îl puteți activa atunci când vin prieteni în vizită. Sigur vor pune niște întrebări.

seti screen-saver
Un screen-saver de invidiat.

Sperăm că vor găsi ceea ce caută. Nu știm totuși cum vom reacționa la auzul unor asemenea vești. În orice caz, vom fi mândri că am participat la ceva măreț. Și în mod sigur nu suntem singuri.

Linkuri utile:


http://en.wikipedia.org/wiki/SETI

http://www.seti.org/Page.aspx?pid=1366

http://setiathome.berkeley.edu/

http://www.youtube.com/user/setiinstitute