Categories
Podcasts SciCast Stiinta

Tehnocultura SciCast 022 – virusuri comunicative, jocuri video periculoase și închiderea site-ului Scholarly OA


Tehnocultura SciCast 022 a fost înregistrat duminică, în data de 22 ianuarie 2017, în Londra, Marea Britanie.

Subiectele zilei: virusuri comunicative, jocuri video periculoase și închiderea site-ului Scholarly OA

Audio podcast pe iTunes:
https://itunes.apple.com/ro/podcast/tehnocultura/id929951093?mt=2

Mulțumiri partenerului Easyhost pentru găzduirea Tehnocultura.ro:

Subiectele zilei:
1. Virusurile comunică între ele:
QZ.com
Nature
Tehnocultura Scicast 007: virusul, ciclul litic și lisogenic

2. Studiu despre violența generată de jocurile video retras:
Retraction Watch

3. De ce a fost închis site-ul Scholarly OA și de ce s-a pierdut lista de publicații prădătoare?
Retraction Watch

Lista o mai găsim pe Internet Archive:
Publisheri mincinoși (arhiva zip a paginii lista-publisheri-mincinosi)
Jurnaluri mincinoase (arhiva zip a paginii jurnaluri-mincinoase)
Metrici mincinoase( arhiva zip a paginii metrici-mincinoase)
Jurnaluri legitime convertite pentru scopuri negative (arhiva zip a paginii jurnaluri-convertite )

4. S-a început un amplu program de reproducere a studiilor din domeniul cercetării oncologice:
– Articol Nature

Minutul de tehnologie

Știri din lumea științei

– ESO: construcția celui mai mare telescop terestru, E-ELT, a intrat într-o fază nouă
– ESO: ALMA a început observarea Soarelui
– ScienceMag: studiu: de ce numai trei specii de animale, din care una sunt oamenii, au menopauză?
– The Guardian: psihanaliza negaționiștilor schimbărilor climaterice
– Science Friday: oamenii de știință sunt îngrijorați de modul în care administrația Trump va afecta lumea științei

Despre ce se mai discută în lumea pseudoștiinței?

Bonus

– SciShow: de ce au unii oameni părul creț?
– Science Asylum: de ce încetinește lumina în sticlă?
– Vsauce: ce este Brahistocronul?
– Physics forum: la ce sunt buni neutronii în atom?
– Today I Found Out: de ce este New Yorkul numit Marele Măr?

– PBS Space Time: singurlarități matematice și fizice
– Compound Chem: dioxidul de carbon și acidificarea oceanelor
– ART explains: ce este anhedonia, modul în care depresia îți schimbă creierul
– Geography Now: Gabon
– SciShow: de ce apar varicele?

– TedEd: cum simt animalele durerea?
– Seeked Daily: India a interzis bancnotele mari pentru a descoperi cine are bani la negru
– Vintage Space: ce sunt luminile stranii de pe Lună?
– Radiolab: mitul săracului devenit bogat în SUA combătut

Unde mă găsești:
Tehnocultura pe Facebook
Grupul știința pe Facebook și Știința pe Facebook
Grupul Știința, candelă în întuneric
Grupul Pseudoștiința pe Facebook

Categories
Podcasts SciCast Stiinta

Tehnocultura SciCast 019 – Alzheimer, baculum, Pluto, zile mai lungi


Tehnocultura SciCast 019 a fost înregistrat duminică, în data de 18 decembrie 2016, în Londra, Marea Britanie.

Subiectele zilei: Alzheimer, baculum, Pluto, zile mai lungi.

Audio podcast pe iTunes:
https://itunes.apple.com/ro/podcast/tehnocultura/id929951093?mt=2

Podascturi de știință de urmărit:
Nature
This week in sicence
SciShow
– The Guardian Science Podcast

Știri:
tratament Alzheimer cu fracvențe gamma
despre Pluto
Baculum, acest os din interiorul penisului la anumite animale, nu există la oameni. De ce?
Zilele devin tot mai lungi
Variola eliminată în 1977 existase pentru numai 200 de ani
Mamiferele au beneficiat de pe urma endovirusului care creează proteina syncitină / Studiu Nature despre syncitină
Evoluție, stadiul endosimbiozei: mitocondrille sunt niște vechi bacterii
Cum sună o maimuță care te cere în căsătorie?

Minutul de tehnologie

Știri din lumea științei

Despre ce se mai discută în lumea pseudoștiinței?

– Cristian Român, revista Știință și tehnică: pseudoștiința din lucrările de doctorat din România

Bonus


Tehnocultura pe Facebook
Grupul știința pe Facebook și Știința pe Facebook
Grupul Știința, candelă în întuneric
Grupul Pseudoștiința pe Facebook

Categories
Podcasts SciCast Stiinta

Tehnocultura SciCast 007 – Virusul, prieten și dușman


Tehnocultura SciCast 007 a fost înregistrat duminică, în data de 29 mai 2016, în Londra, Marea Britanie.

Subiectul principal al acestui episod: virusul.

Audio podcast pe iTunes:
https://itunes.apple.com/ro/podcast/tehnocultura/id929951093?mt=2

Video pentru virusuri:

Virusurile sunt coniderate unități biologice care nu au viață. Se consideră că viața începe de la celule în sus, deși virusurile se replică și sunt supuse selecției naturale. Comparativ cu bacteriile, virusurile sunt de zeci sau sute de ori mai mici iar bacteriile sunt de sute de ori mai mici decât o celulă umană.

Un virus obișnuit este compus dintr-un înveliș proteic numit capsidă în interiorul căruia se află codul gentic, ADN sau ARN. Anumite tipuri de virus au un strat protector în plus care acoperă capsida precum este virusul HIV. Acel strat în plus este o membrană numită înveliș viral. HIV are și alte proteine în interiorul capsidei care ajută la replicare și la inserarea codului său genetic în interiorul codului genetic al gazdei. Asemenea virusuri se numesc retrovirusuri.

Un podcast numai despre virusuri: TWIV.

Virusurile după codul genetic:
– ADN, un un singur lanț de cod ADN sau dublu helix
– ARN, cu un singur lanț de cod genetic sau dublu helix

Virusurile după ciclul de viață:
– ciclul de viață litic
– ciclul de viață lisogenic

Transmisie:
– insecte: dengue
– contact: ebola
– sexuală: HIV

Generalități:
BBC: un sumar despre virusuri
Dmitri Ivanovski, 1892, a descris un patogen care ar trebui să fie mai mic decât o bacterie
– suntem mai mult virus și bacterie decăt oameni Tehnocultura.ro
– planeta dominată de virusuri (Daily Galaxy / Why Evolution Is True): 10^32 virusuri pe planetă, Există aproximativ 100 000 de elemente în genomul uman a căror origine o poți găsi într-un virus antic și de demult. Acele elemente fac 8% din codul nostru genetic și este cod genetic lăsat în urmă de virușii cu care s-au întâlnit oamenii de-a lungul sutelor de mii de ani. Doar 1.2% din codul nostru genetic este conținut de gene care au rolul de a genera proteine. Într-un fel, noi suntem mai mult viruși decât suntem oameni.

Pandemia de gripă din 1918 a ucis 50 de milioane de oameni din toată lumea și se presupune că bolile aduse de europeni când America a fost descoperită au ucis 95% din populatia indigenă ( din cauza variolei, gripei, difteriei, pojarului,) între 10 și 100 de milioane de nativi.
– virusurile pot genera compotamente ciudate în animale, gen omida zombie
Scientific American: animalele placentare pot crește descendenți în placentă datorită unui retrovirus, practic acel retrovirus (endovirus) permite dezvoltarea placentei (Nature, sep 1999: sincitina, proteină generată de retrovirus, permite formarea placentei. Retrovirusul se numește – human endogenous defective retrovirus, HERV-W)
New Scientist: avem de la virusuri proteinele sincitină și EFF-1, proteine care permit celulelor să se unească în grupuri mari și să creeze organe, cum sunt mușchii sau pielea. Cu alte cuvinte, fără viruși nu am fi evoluat în organismele complexe de acum. Acele proteine permit virușilor să rupă membrana celulelor, motiv pentru care acele proteine sunt bune și pentru distrugerea membranelor celulelor care sunt în interiorul unui grup de celule.
iarna nu răcim din cauza frigului, ci din cauza mutiple,or tipuri de virus care ne pot da răceala (rhinoviruses, coronaviruses, parainfluenza viruses, and adenoviruses)
clasificări ale virusurilor: virus, virologie, comparatie virus – celulă, dimensiuni 30 – 300nm (electron microscope cca. 1931, Ernst Ruska and Max Knoll), diferite forme, viroizi (afectează plante) și prioni (afectează animale, Crutzfeld-Jakob în oameni), replicare, ciclul litic – ucide celula, ciclul lisogenic – nu ucide mereu celula, origine (cod genetic din celule, au evoluat împrună cu celulele, visururi lisogenice aka oncovirusuri ( virusul T limfotropic – leucemie, hep B – cancer la ficat, hpv – cancer cervical
virusurile afecteaza toate cele trei domenii ale vieții : domeniul archeae – extremofile (metonogene, termoacidofile) care sunt procariote (pro, “înainte de” de nucleu), domeniul bacteriilor – cianobacterii, firmicute, spirochete (procariote), domeniul eucariotelor (ciuperci, plante, animale, chromaleolata )
ciclul de viață rezumat în acronimul (C)AESAR – attachment, entry, synthesize, assembly, release (HIV are două enzime: transcriptaza inversă, integrază )
– ciclul de viața al HIV: se lipește de celulele T ale sistemului imunitar cu ajutorul unor proteine-receptor de la suprafața sa, trece apoi prin membrana celulară în interiorul celulei unei capsida ste dizolvată de cărte celulă, apoi transcripaza inversă genereaza un lanț ADN din codul ARN, proces care duce și la generarea de erori de traducere, lanțul de ADN crat este unit cu un alt lanț ADN pentur a crea o structură dublu helix, apoi enzima integrază iar codul genetic astfel realizat și îl duce în nucleaul celulei unde în integrează în codul ADN al celulei.

Pentru a crea o dublură a virusului HIV tot ce este nevoie este ca o enzimă numita polimeraza ARN să citească codul viral, să creeze corespondentul mARN, care mARN este dus către ribozomi în celulă unde se creează proteine care vor fi folosite la învelișurile viitoarelor virusuri și la capside. Aceste proteine sunt direcționate către suprafața celulelor împrreună cu alte copii ale codului mARN care vor deveni viitorul virus.


AK lectures are un întreg curs despre celule și virusuri: pentru a cunoaște virusurile trebuie să știi cum funcționează celulele


legat de HIV: trebuie urmărit eposodul Pacientul Zero de la RadioLab / pacientul zero ep Tehnocultura.ro:

– virus rap – Glenn Wolkenfeld:

– documentare: Flu Attack / Virus evolution / The Age of Viruses / Virus documentary

Viromul uman sau flora virală:
un exemplu de studiu: Emerging View of the Human Virome, Kristine M. Wylie, George M. Weinstock, and Gregory A. Storch
prezentare video Frederick Bushman: slide-urile de la prezentare / bio Frederick Bushman / studiu citat în prezentare: PLOS One – Conservation of Gene Cassettes among Diverse Viruses of the Human Gut. Video:

tipuri de virusuri din cadrul viromului uman: virusurile pot fi găsite oriunde (sursă imagine via ResearchGate.net) / studiul: Describing the Silent Human Virome with an Emphasis on Giant Viruses
INT354561.indd

– prezentare video despre viromul uman făcută de Katherine Wu, de la Harvard: prezentare powerpoint a sldie-urilor din video (pdf) / video, vezi minutul 40


Utilitatea virusurilor și tehnici de combatere a virusurilor periculoase:
(viroterapie) terapie cu gene cu ajutorul retrovirusurilor, prezentare Shirlee Wohl, minutul 30: Shirlee Wohl la Harvard / studiu la care a participat: Genomic surveillance elucidates Ebola virus origin and transmission during the 2014 outbreak. Video, vezi minutul 30:


(viroterapie) antibacterian cu ajutorul bacteriofagilor: primul test în 2009, împotriva unei bacterii ce infecta urechea: A controlled clinical trial of a therapeutic bacteriophage preparation in chronic otitis due to antibiotic-resistant Pseudomonas aeruginosa; a preliminary report of efficacy.

VirScan, de la Harvard: cu un cost minim afli ce virusuri te-au infectat de-a lungul vieții tale. Se folosește de bacteriofagi pe care pun proteine specifice multor virusuri și apoi verifică probele de sânge pentur a vedea acă anticorpii prezenți interacționează cu unii dintre bacteriofagi. Dacă înteractionează, atunci știm că ne-am întâlnit cu virusul respectiv în trecut / studiu Science / articol Harvard / video:

VirScan works by exposing a drop of blood onto a bacteriophage populated with peptides, the protein targets antibodies in the immune system attack and hook onto. If there is an antibody in that blood sample related to one of the 1,000 virus strains coded into the bacteriophage, it will seek it out and bind to the related protein. The test then collects up all the antibodies and the matter they have bound to. That matter — made up of the proteins the antibodies have clung to — are then sequenced to identify the viruses.

– viroterapie oncolitică: folosirea virusurilor pentru a combate cancerul


– cearea de virusuri articifiacle pentru combaterea bolilor: studiu Science – Chemical Synthesis of Poliovirus cDNA: Generation of Infectious Virus in the Absence of Natural Template


– vaccinuri: oameni de știința de la The Scripps Research Institute, Harvard, MIT au început lucrul la un vaccin anti-HIV / studiu
vaccinurile și experimentele umane:

– un întreg episod despre vaccinuri, fie împotriva virusurilor, fie împotriva bacteriilor: Tehnocultura TVS 006
vaccinurile nu cauzează autism / mișcarea antivaccin este unul dintre cele mai odioase lucruri care se pot petrece în România
medicamente antivirale: molecule ce se lipesc de receptorii de la suprafața virusurilor, inhibitori ai deintegrării capsidelor(virusul nu poate ieși din capsidă), blocarea activității transcripatei inverse, atacarea integrazei, altele blochează transcripția mARN, folosirea ribozimelor care taie mARN în locuri care deactivează virusul, inhibitori de protează (care unește proteinele generate de celulă și creează capsida) ori imunoterapie

Întrebarea săptămânii: am auzit ca pietrele emit unde eelctromagnetice. Este adevărat?

Da, s-a discutat despre acest lucru in episodul despre black body radiation radiația corpului negru.

În caz că nu știai orice obiect care are temperatura mai mare de 0 Kelvin emite unde electromagnetice sub forma radiației termice. Astfel, o piatră emite unde electromagnetice cu maxim de intensitate în zona spectrului infraroșu, dacă avea piatră este într-o zonă unde temperatura este de aproximativ 20 de gradeo Celsius (300 K).

Radiația emisă de orice corp cu temperatura mai mare de 0 K se numește radiația corpului negru (engleză: black body radiation).

Despre radiația corpului negru ne povestește Conf. Dr. Nicolae Crețu, de la Universitatea “Transilvania” Brasov, Laboratorul Fizică Aplicată și Computațională.

Acest fenomen a fost pus în evidență de Max Planck, în 1900, când a făcut experimentul cu o cutie din care ieșeau unde electromagnetice în spectrul infraroșu atunci când acea cutie metalică era încălzită.

Fiecare corp emite unde electromagnetice, inclusiv oamenii, tocmai de aceea omul apare roșu-albastru-negru în camerele ce văd în infra-roșu.

Wilhelm Wien este cel ce a stabilit, în 1893, că, atunci când un corp emite unde electromagnetice, acel corp emite în tot spectrul radiației, dar că există un maxim al intensității la anumite lungimi de undă.

Maximul de intensitate apare la o anumită lungime de undă care poate fi calculată cu formula:
λ = 0,0029 / T
λ – lungimea de undă
T – temperatura în Kelvin

Astfel, un om care are temperatura corpului de 37,5 grade Celsius emite unde electromagnetice cu maximul de intensitate la lungimea de undă:
λ = 0,0029 / 310,65 = 9,335 micrometri = 9335 nm, spectrul IR apropiat

Minutul de tehnologie

Extreme Tech: Microsoft continuă procesul de update la Win 10 chiar dacă dai clic pe butonul X roșu
JayzTwoCents: Overclockul la plăcile video și la procesoare nu este nociv
Computerphile: ce sunt dischetele floppy, acele dispozitive de stocare magnetică celebre până în anul 2000
Security Now ep 561: Google va bloca Flash în browserul Chrome
SmithsonianMag: programul nucreal al SUA încă folosește dischete de 8 inci (uimitor: cum nu există tehnologie care să citească acele dischete, progranmul nuclear este protejat)
Science Daily: folosirea dronelor în cercetări științifice în natură
TechDirt: Google se luptă cu Creative Labs, un troll al brevetlor, pentru dreptul nostru de a asculta muzică pe dispozitivele mobile. Creative Labs dă în judecată tot feluld e firme pentru că organizează melodiile în mod ierarhic după care le poți asculta
Interesting Engineering: Google prezintă proiectul ARA prin care promovează telefoanele modulare
EEVblog #883 – Orange Pi One vs Raspberry Pi 2

Știri din lumea științei

Science Alert: imunoterapie: combati cencerul cu celulele albe ale altei persoane
Scholarly OA: MDPI, un alt jurnal fraudulos de care să te ferești. Publică aiureli de genul putere entropică, jocuri cuantice / La fel și cu Science Publishing Group
SmithsonianMag: Chinezii avea bere în urmă cu 5000 de ani
BBC: cel mai amre radiotelescop este în construcție în China. Se numește 500m Aperture Spherical Telescope aka Fast. / Diametrul 500 de metri
Science Channel: apa de pe Marte este extrem de sărată

Despre ce se mai discută în lumea pseudoștiinței?

SlepDic: Dr. Joe Mercola vinde “personal power plate” un aparat inutil care, cică, ar trebui să stimuleze vibrațiile naturale ale corpului tău pentru a se vindeca. O altă șalrlatanie marca Mercola. / Despre șarlatanul Mercola

Bonus

TED-Ed: despre numerele iraționale
TIFO: care este diferența dintre ulei virgin, extra-virgin și rafinat
NASA Goddard: furtunile solare ar putea fi una dintre cauzele apariției vieții pe Terra
SciShow: adevărul despre 10 invenții celebre
Universe Today: care este cel mai înalt loc de pe Terra? Mt. Chiborazo, cu altitudinea 6,263.47 metri la care adaugi 21 de kilemtri, diferența dintre raza planetei la ecuator și cea de la poli.
Tom Scott: de ce zăpada și confetii distrug calitatea filmelor?
Compound Chem: de la ce provin culorile din pietrele prețioase?
Fraser Cain: putem avea stele reci?
Crisia.net: Sfatul farmacistului: citește despre diferențele dintre medicanete generice și cele de brand și află ca poți cere varianta mai ieftină a medicamentului
SCiShow: substanțe antimicrobiene descoperite la animale

Vizitează

Tehnocultura pe Facebook
Grupul știința pe Facebook și Știința pe Facebook
Grupul Știința, candelă în întuneric
Grupul Pseudoștiința pe Facebook

Categories
Stiinta Tehnologie

Știință și tehnologie 067 – Invenția scrierii, boala Lyme, virusuri, creier social, istoria autismului, vizitează CERN, invenția agrafei, BMW i8 review, logo Nike

Linkurile zilei prezintă o selecție de pagini web de unde poti afla știrile zilei legate de știință, tehnologie, cultură. Aceste linkuri sunt selectate din zeci de canale de YouTube si alte câteva zeci de website-uri care publică zilnic informații din mai multe domenii.

Selecția Linkurile zilei te ajută să îți mărești cunoștințele generale, dar și te ține în temă cu cele mai noi informații din lumea științei și tehnologiei. În fiecare zi, de luni până vineri, după orele 20 va apare un nou articol Linkurile zilei la Tehnocultura.

=========

Știrile zilei: miercuri, 17 iunie 2015

Featured:

Știință

1. Cel mai subțire bec din lume creat din grafenă
2. Scrierea, cea mai mare invenție a omenirii
3. Coliziunile de particule din LHC explicate
4. Despre boala Lyme
5. Sunt virusurile vii?

6. Simțul gustativ depinde de genele tale
7. Ce este fulgerul?
8. Curs anatomie: mușchii, partea a 2-a
9. Ce este nisipul?
10. Ipoteza creierului social

11. Trailer documentar: Trezirea Dragonului de Uraniu
12. Genetică la MIT: Poți crea un unicorn?
13. Cum arătau stămoșii oamenilor în urmă cu milioane de ani? Un mamifer cât un hamster.
14. Istoria uitată a autismului
15. Animație CERN/LHC

16. Ce culoare aveau dinozaurii? Seamănă cu păsările multicolore
17. Cum funcționează antibioticele?
18. Website de promovare a mecanici cuantice. Cuantica simplificată: Quantum Made Simple
19. Vizitează CERN cu ajutorul Google Street View
20.

Tehnologie

1. Nature: grafena se face tot mai ușor, dar lipsesc aplicațiile practice
2. Software care îți face designul circuitelor electrice: CircuitMaker
3. Cum poti strica internetul?
4. Recorduri de viteză
5. Ce se întâmplă daca scurt-circuitezi 244 de baterii?

6. Cine a inventat agrafa?
7. IT: ce este scurgerea de memorie (memory leak)?
8. IT: adevărul despre pericolele AI-ului general
9. Buhnici.ro: review automobil electric BMW i8 2014
10.

Cultură/societate

1. Festivalul de Foc pentru Vikingi
2. Despre alegerile ciudate din Anglia
3. Costul de numai $35 al logo-ului Nike: Swoosh
4.

Categories
Podcasts Stiinta

TIS 007 – De ce suntem mai mult bacterie decât om?

Fiecare ediție a Tehnoculturei ce este difuzată la TVS Brașov cuprinde și întrebarea săptămânii. În episodul 7, despre Laser am primit o întrebare interesantă a cărei răspuns îl vezi îl filmul de mai sus. (TIS – Tehnocultura, Intrebarea Saptamanii)

Episodul 7 a fost despre laser:
– video: https://www.youtube.com/watch?v=_saBwF0gzas
– text: http://tehnocultura.ro/2015/02/27/tehnocultura-tvs-007-laserul/

Acum te invit să vezi întrebarea săptămânii, care vine de la Carmen, din Făgăraș. Am primit întrebarea pe pagina de Facebook și spune așa: Manuel, de ce zici că suntem mai mult bacterii decât oameni?

Ei bine, Carmen, întrebarea este foarte potrivită și am o știre dezamăgitoare pentru mulți fanatici ai purității corporale: noi suntem înconjurați peste tot de bacterii. Pe piele, în urina noastră, în stomacul nostru și în intestinele noastre. Peste tot sunt bacterii.

Toate aceste bacterii formează microbiomul iar noi suntem într-o relație de simbioză cu el. Bacteriile de pe pielea noastră ne protejează de atacuri bacteriene din afară iar cele din intestinele noastre ne ajută la digerarea fructelor și legumelor.

Microbiomul numără 100 de mii de miliarde de celule iar corpul nostru are numai 10 000 de miliarde de celule. 90% din celulele din noi sunt celule de bacterie, dar ele sunt foarte mici, astfel că microbiomul cântărește maxim 3% din greutatea noastră.

În caz că nu știai noi, dar și multe animale de pe Terra, cum ar fi vacile, de exemplu, nu putem digera vegetalele. De aceea avem nevoie de bacterii care să digere acele vegetale pentru noi.

În schimbul vegetalelor bacteriile eliberează substanțe nutritive și vitamine pe care corpul nostru le folosește.

Avem aici un ajutor reciproc, tocmai de aceea când auzi de tehnici detox care scot toate bacteriile din intestine, să te ferești de ele. Acelea aruncă la gunoi bacteriile bune din noi.

Un lucru interesant: apendicele, despre care se știa că nu are vreun rol semnificativ, are, de fapt, rolul de a menține o rezervă de bacterii bune. Acele bacterii bune sunt eliberate în intestin după ce suferim de diaree, de exemplu.

Un alt lucru de știut: ai auzit des că preparatele din carne putrezesc în noi. Nimic mai fals. Carnea de dizolvă complet în stomac. Vegetalele sunt cele care au nevoie de mai multă muncă, muncă depusă de microbiom. De fapt, și aici fi atentă, fenomenul de putrefacție are loc în intestine, unde vegetalele sunt prelucrate de bacterii.

Sorry să îți zic, dar noi ne hrănim cu resturi de la bacterii. Asta-i viața!

AUDIO>> Pentru varianta AUDIO: Subscribe in iTunes

Citește și:
despre microbiom
putrefacția vegetalelor în intestinele noastre

Categories
Stiinta

Ce este ADN-ul? Vezi online cursul celor de la AK Lectures

Cei de la AK Lectures prezintă o multime de cursuri online din care poți învăța, foarte detaliat, despre anumite subiecte. În cadrul lecțiilor despre ADN vei învăța despre acizii nucleici, compozitia lor, nucleotide, modelul 3D al ADN-ului, cum se poate adăuga o nouă sectiune în ADN, cum se poate desface ADN-ul în părți componente, care este legătura dintre ADN și ARN și de ce proteinele sunt sintetizate pe baza ARN, nu pe baza ADN.

Bonus: Citește despre ADN și rolul său.

Vei vedea că ADN-ul este construit dintr-o secvență de zaharuri (pentoze numite deoxiriboze), la care se adaugă o parte fosfat și apoi sunt puse în legătură cu una dintre cele patru baze: adenină, guanină, citozină, timină.

Fiecare acid nucleic, fie el ADN sau ARN, este un polimer liniar care este compus din monomeri numiți nucleotide. Acele nucleotide sunt compuse din deoxiriboze, un grup fosfat și o bază A, G, C, T. Vei vedea că ADN-ul și ARN-ul sunt chiar foarte asemănătoare, motiv pentru care se și pot face traducerile din ADN în ARN.

Bonus: Universitatea București are o descriere a acizillor nucleici aici. Ce este ADN-ul?

Când te uiți mai aproape la compoziția acizilor nucleici vezi că grupurile fosfat și zaharurile stau pe exteriorul lanțului ADN iar bazele pe interior.

Acidul nucleic poate fi extrem de lung datorită faptului că există legături de hidrogen între bazele adiacente care se împerechează în acest fel: A-T, C-G. Mai există forțe de atracție van der Waals între șirurile consecutive de baze.

Asadar, ai forțe legături de hidrogen între bazele complementare și forțe van der Vaals între diferitele rânduri de baze.

Pentru cei ce doresc să afle mai multe despre ADN, cum este construit și manipulat, am lista de filme YouTube mai jos:
1. Introducere în lumea acizilor nucleici
2. Compoziția acizilor nucleici
3. Nucelotide și nucleoside
4. Modelul Watson-Crick al ADN-ului
5. Experimentul Meselson și Stahl
6. Topirea și recombinarea ADN-ului
7. Structura ARN-ului
8. Polimeraza ADN
9. ADN circular, ARN si virusuri
10. Tipuri de ARN

Extra:
11. Locuri de începere și de terminare a transcrierii
12. Polimeraza ARN
13. Codul genetic
14.Exoni și introni ai ARN
15. Codoni start/stop
16. Enzime de restricție și secvențe de palindroame
17. Introducere în biotehnologie
18. Marcarea unor gene sau portiuni din ADN
19. Plasmide Bacteriere și crearea unor gene noi
20. Amplificarea ADN-ului cu ajutorul recției de polimerază în lanț
21. Secvențierea Sanger a ADN-ului

Extra1:
22. Folosirea virusurilor bacteriofage pentru a multiplica gene artificiale (lambda phage / recombinare genetică)
23. Cum creezei biblioteci de gene?
24. Cum modifici ștergi sau adaugi părți unor gene existente?
25. Cum poti schimba un singur aminoacid dintr-un cod genetic?
26. Cum folosim bacterii pentru a genera proteine necesare în medicină?
27. Generarea proteinelor folosind celule animale (eucariote)

Bonus: atât de bun este ADN-ul încât numai câteva greame ar putea stoca toată informatia existentă în lume acum. Citește mai multe aici.

Bonus1: Cum poti folosi cunoștințele de biochimie și despre ADN ca să creezi un leac pentru SIDA? S-a creat un vaccin anti-HIV (Nature).